Continuare la Seria de expuneri a Protopresbiterului Theodoros Zissis (octombrie 2015) privitoare la Sfîntul și Marele Sinod din Creta. Aici, temele a 3-a, a 4-a și a 5-a din cele 10 de pe agendă: Autonomia bisericii și criteriile obținerii ei, Dipticele, Calendarul. Transcripția filmului în limba română: Acta Diurna®.

https://www.youtube.com/watch?v=xbDyA_MN8hc

3. Autonomia și modalitățile obținerii ei. Una este autocefalia și altceva autonomia. Ca să înțelegeți, să luăm exemplul Cretei, Biserica Ortodoxă a Cretei este o biserică autonomă, și nu autocefală. Ea nu este pe de-a întregul independentă, ci răspunde Patriarhiei Ecumenice. Are propriul ei sinod, dar acel sinod răspunde Patriarhiei Ecumenică. Asta înseamnă autonomie. Cine, care va să zică, acordă autonomie unei biserici? Și la punctul acesta sînt probleme.

4. Dipticele. Ce sînt dipticele? Deja cu tema asta, începeți și dvs să înțelegeți cam cu ce fel de probleme vrea să se ocupe acest Sinod! Acestea sînt teme?! Și mai ales „tema” dipticelor! Iertați-mă, este de rîs! Acum, ca să înțelegeți: Dipticele ne arată care este ordinea înșiruirii, sau menționării, în diverse contexte, a celor paisprezece biserici autocefale! Adică care este pomenită mai întîi, care mai pe urmă, și care la mijloc! Desigur că există niște criterii ale acestei ordini. În Biserica Primară, cele cinci Patriarhii: a Romei, a Constantinopolului, a Alexandriei, a Antiohiei, și a Ierusalimului, erau pomenite în ordinea aceasta tocmai înșiruită. Acum există ideea ca să se continue ordinea acestei pomeniri, cu celelalte biserici care au devenit între timp autocefale. Biserica Ciprului zice că ea se cuvine să vină pe locul al șaselea. Cerința este justificată, deoarece Biserica Ciprului e una foarte veche. Dar Biserica Rusiei s-a supărat : „Cum adică, Biserica Ciprului? Dintre bisericile devenite autocefale după perioada veche noi sîntem cei mai puternici! De ce să fie Biserica Ciprului pe locul al șaselea și nu eu?! Cipru nici nu este Patriarhie, e doar Arhiepiscopie.” Dar patriarhii sînt și România, și Bulgaria, și Serbia, de exemplu. Deci apare un nou criteriu: dacă se cuvine ca o Arhiepiscopie să fie menționată înaintea unei Patriarhii. Vedeți dvs ce problemă gravă ?! Dacă să fie o Arhiepiscopie menționată înaintea unei Patriarhii! Aflați așadar că problema dipticelor, adică a ordinii rangurilor ( !!) încă nu s-a rezolvat. Vă imaginați? Pe tema asta nici nu se mai duc dezbateri acum, nici nu va fi discutată la Sinod, pentru că nu sînt în stare să vină cu o soluție.

5. Acum, tema a cincea. Sînt zece, să știți. Continuăm și duminica viitoare, dacă ați obosit. Tema a cincea deci, este Calendarul, și tema conexă a Prăznuirii comune a Sfintelor Paști. La ce se poate gîndi cineva cînd vede această temă de discuție pe agenda Sfîntului Sinod? Eu cred că s-ar putea gîndi că schisma creată de Noul Calendar care a dezbinat familii – căci să știți că Noul Calendar și toată dezbinarea la care a dus el a creat mari convulsii și mari drame în sînul familiilor, al poporului ortodox! – ne-am putea gîndi deci, că iată, a venit vremea să regîndim lucrurile temeinic și serios, să vedem dacă și unde este greșeala, și apoi să reparăm în consecință! Și să știți că mulți Bătrîni, mulți Părinți Aghioriți, Părintele Filotheos Zervakos, de exemplu – am scris asta în cartea pe care v-am dat-o – Părintele Zervakos, deci, afirmă foarte clar că singura rezolvare a acestei probleme este venirea la Vechiul Calendar, pentru că impunerea Noului Calendar a fost o greșeală! Nici măcar nu vor să audă de așa ceva în acest Sinod! Nu vor sub nici o formă! Există într-adevăr unele biserici care zic totuși: „Dacă nu vreți să veniți la Vechiul Calendar, atunci cei de pe Nou să rămînă pe Nou, dar noi, cei care ținem Calendarul Vechi, pe el vom rămîne. Deci despărțirea aceasta va continua.” Rusia nici nu vrea să audă de trecerea la Noul Calendar. Nici Serbia nu vrea să audă, (adresîndu-se Părintelui care stă la stînga lui) nu-i așa, Părinte? Dar nici Sfîntul Munte nu vrea să audă! Credeți că Sfîntul Munte va trece pe Nou?! Și atunci nu s-ar cuveni ca noi toți ceilalți, Patriarhia Ecumenică, și Biserica Greciei, și cine mai este pe Nou (Biserica Ortodoxă Română este pe Calendarul Nou) – nu s-ar cuveni ca noi toți aceștia să recunoaștem că am făcut o greșeală cu Reforma Calendarului? Căci cine a pus la cale Reforma aceasta? Patriarhul-Mason Metaxakis a orchestrat acestea! Am făcut o greșeală cu nenorocita aceasta de reformă! Să o recunoaștem și s-o corectăm, iartă, acum este ocazia! Dar nu, dimpotrivă! Patriarhia Ecumenică și Noii Calendariști vor ca cei care țin Vechiul Calendar, să trecă ei la cel Nou! Adică nici mai mult nici mai puțin partida Patriarhiei Ecumenice vrea ca să aducă Biserica Rusiei, și Patriarhia Ierusalimului, și Muntele Athos(!!) la Noul Calendar! Dar opoziția la așa ceva este foarte puternică. Iar eu personal mă bucur, să știți, pentru că s-a afirmat clar – recent, în lucrările premergătoare – de către aceste Biserici : „Nu vă pierdeți vremea așteptînd să facem și noi Reforma Calendarului pentru că nu o vom face. Voi, cei care ați făcut reforma aceasta, trebuie să reveniți la Vechiul Calendar!” Dar să ne gîndim cîtă bucurie nu s-ar face – cîtă bucurie! – dacă s-ar repara această greșeală care a adus atîta sfîșiere și suferință în poporul ortodox, dacă printr-un act de pocăință adîncă s-ar reveni la Vechiul Calendar! Dacă s-ar pune metanie și s-ar striga „Iartă-ne, Doamne, iertați-ne, fraților, am făcut o greșeală, dorim să o reparăm!” Dar, vai, unde este pocăința noastră? Unde metania? Unde smerenia și smerita cugetare și evlavia? Două sau trei biserici autocefale au luat hotărîrea nenorocită, Patriarhia Ecumenică și Biserica Greciei (și a României) – și încă asta fără întrunirea vreunui sinod (ecumenic)! Însă iată, acum avem Sinod! Avem ocazia să corectăm greșeala! Să înceteze dezbinarea în lumea ortodoxă cu vechiul și cu noul calendar și cu toate schismele pe alocuri care decurg de aici! Dar acum vedem că nici asta nu este de ajuns. Căci, așa cum se dă la iveală, nu numai că nu vor să corecteze această greșeală, dar ei îi dau înainte cu agenda Noului Calendar și o împing spre celebrarea comună a Sfintelor Paști! După ce că pînă acuma am acceptat să prăznuim împreună Sfintele Paști, noi cei de pe Vechi împreună cu cei de pe Nou (și invers), ca să nu facem dezbinare de netrecut în Biserică, acum se ivesc aceștia (partida ecumenistă) care vor să ne silească să sărbătorim Paștile cu papistașii și cu protestanții! Sau cel puțin, dacă nu prăznuim (cu rugăciuni !!) împreună, cel puțin să ținem Paștile la una și aceeași dată. Și la punctul acesta, slavă lui Dumnezeu, opoziția este foarte puternică.

6. Impedimentele la cununie. (va urma)

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s