Acta Diurna®

registrul vieții românești®

2 noi Mărturisitoare Monahii: Teodora și Antonia de la Schitul Sfînta Treime – Podul Bulgarului (Buzău), alungate din mînăstirea lor pentru poziție anti-ecumenistă. Pe ele și pe surorile lor, Mărturisitoarele de la Văratec, Monahiile Grigoria, Evpraxia, Salomeea, Iuliana, Calinica, Xenia, Teodula, Teodosia, Fanuria, Leontia, Ecaterina, Filoteia și cu Rasofoara Iunia, să le pomenim la rugăciunile noastre, ca să avem și noi parte cu mărturisirea lor.

2 noi Mărturisitoare Monahii: Teodora și Antonia de la Schitul Sfînta Treime – Podul Bulgarului (Buzău), alungate din mînăstirea lor pentru poziție anti-ecumenistă. Pe ele și pe surorile lor, Mărturisitoarele de la Văratec, Monahiile Grigoria, Evpraxia, Salomeea, Iuliana, Calinica, Xenia, Teodula, Teodosia, Fanuria, Leontia, Ecaterina, Filoteia și cu Rasofoara Iunia, să le pomenim la rugăciunile noastre, ca să avem și noi parte cu mărturisirea lor.

Stareța Mânăstirii Bodul Bulgarului, Ecaterina Taman, mânăstire aflată la șapte kilometri de Râmnicu Sărat (jud. Buzău), a alungat din obște două maici mărturisitoare împotriva ecumenismului și a sinodului din Creta. Monahiile Antonia și Teodora s-au îngrădit de erezie încă de la sfârșitul anului trecut, iar pe 8 ianuarie 2017 au fost nevoite să plece […]

via Prigoană – Două maici de la Mânăstirea Podul Bulgarului (Buzău) alungate pentru că S-AU ÎNGRĂDIT DE EREZIE prin neparticiparea la slujbele unde sunt pomeniți ierarhi ecumeniști — Daniel Vla – Ortodoxie, Țară, Românism

Anunțuri

Dan Puric: „… trebuie să învăţăm să fim români. Nu este nicio ruşine, puilor, în treaba asta. Nu trebuie să fii exacerbat, să-ţi pui tricolorul pe chiloţi”.

Dan Puric: „… trebuie să învăţăm să fim români. Nu este nicio ruşine, puilor, în treaba asta. Nu trebuie să fii exacerbat, să-ţi pui tricolorul pe chiloţi”.

Dan Puric le-a transmis un îndemn tinerilor (cu prilejul recentelor proteste de stradă în Ro): „Apucaţi-vă şi citiţi, apucaţi-vă şi interesaţi-vă. V-au văduvit de valori, trebuie să învăţăm să fim români. Nu este nicio ruşine, puilor, în treaba asta. Nu trebuie să fii exacerbat, să-ţi pui tricolorul pe chiloţi”.

http://infopuls.ro/2017/01/31/dan-puric-despre-proteste-romania-este-la-mana-derbedeilor-iohannis-este-depasit-de-situatie

Dan Puric despre proteste: „România este la mâna derbedeilor. Iohannis este depășit de situație!”

Celebrul actor și regizor Dan Puric a vorbit despre protestele de duminică seara și le-a transmis un mesaj tinerilor care au ales să-și manifeste nemulțumirea în stradă. Acesta atrage atenţia asupra faptului că în momentul de față, România nu are cine să înlcuiască actuala clasă politică.

 

„Ştiţi care este tragedia tinerilor? Au potenţial genial, dar câmpul de manifestare este nul şi nul va fi pe viitor. Rămâne o Românie la mâna derbedeilor. Dacă această ţară strigă că ne-am săturat de voi, dar nu avem pe cine să punem… Nu putem trăi din evenimente cu succes, trebuie o schimbare radicală. Primul lucru pe care l-aş completa este ca generaţia mea are o lipsă acută de valori. Dacă ar fi să propun pe cineva în locul actualei clase politice, nu aş avea un răspuns”, a spus Dan Puric.
„Exista o reacţie negativă faţă de politică, este temă principală a pieţei. Pe de altă parte, situaţia este ca o explozie şi, odată ce a fost declanşată, este greu să mai fie strunita. Este vorba de o reacţie negativă faţă de această clasă politica”, a comentat Dan Puric protestele din ultimele zile, la RTV.
”România are nişte cifre stabile şi toate cifrele astea bune s-ar putea să se ducă pe Apa Sâmbetei. Noi trebuie să ieşim din provizorat istoric. Noi nu mai avem destin a ne acorda la istoria de neam, deci la monarhie. Ce avem noi acum sunt chestii de împrumut. Atunci vom avea şi noi o istorie şi o demnitate. Iohannis este depăşit de situaţie”, a mai spus Dan Puric.
El le-a transmis și un îndemn tinerilor: „Apucaţi-vă şi citiţi, apucaţi-vă şi interesaţi-vă. V-au văduvit de valori, trebuie să învăţăm să fim români. Nu este nicio ruşine, puilor, în treaba asta. Nu trebuie să fii exacerbat, să-ţi pui tricolorul pe chiloţi”.

Îngrijorată de consecințele social-legale ale IMPACTULUI difuzării rapide și în massă a știrii prigonirii nevoitoarelor anti-ecumeniste de la Văratec („darea afară din monahism” și evacuarea lor în miez de iarnă), Mitropolia Moldovei şi Bucovinei [reconsideră și] le trimite … în staţiune [la Bălțătești] pe o perioadă de 60 de zile. Până în acest moment, cele treisprezece maici au refuzat oferta şi au decis să părăsească mănăstirea atunci când vor considera de cuviinţă, iar dacă o vor face, să se ducă acolo unde le va îndruma bunul Dumnezeu. Maicile mulţumesc tuturor credincioşilor ortodocşi care şi-au manifestat sprijinul faţă de încercările grele prin care trec şi îi asigură că îi poartă mereu în rugăciunile lor. – sursa: OrtodoxInfo.

Îngrijorată de consecințele social-legale ale IMPACTULUI difuzării rapide și în massă a știrii prigonirii nevoitoarelor anti-ecumeniste de la Văratec („darea afară din monahism” și evacuarea lor în miez de iarnă),  Mitropolia Moldovei şi Bucovinei [reconsideră și] le trimite … în staţiune [la Bălțătești] pe o perioadă de 60 de zile. Până în acest moment, cele treisprezece maici au refuzat oferta şi au decis să părăsească mănăstirea atunci când vor considera de cuviinţă, iar dacă o vor face, să se ducă acolo unde le va îndruma bunul Dumnezeu. Maicile mulţumesc tuturor credincioşilor ortodocşi care şi-au manifestat sprijinul faţă de încercările grele prin care trec şi îi asigură că îi poartă mereu în rugăciunile lor. – sursa: OrtodoxInfo.

http://ortodoxinfo.ro/2017/01/29/mitropolia-moldovei-si-bucovinei-trimite-maicile-antiecumeniste-de-la-varatec-statiune/#.WI97z9R974Y

scrisoare_maici_varatec_1.jpgscrisoare_maici_varatec_2.jpgMitropolia Moldovei şi Bucovinei trimite maicile antiecumeniste de la Văratec… în staţiune

de Mihai-Silviu Chirilă

Joi, 26 ianuarie, conducerea Mănăstirii Văratec a luat, în cadrul unui consiliu duhovnicesc, decizia de a sancţiona cele treisprezece maici antiecumeniste care se opun sinodului din Creta cu dezbrăcarea de însemnele monahale şi cu excluderea din mănăstire. În urma apariţiei în presa online a ştirii referitoare la acest eveniment şi a impactului pe care aceasta l-a avut în rândul credincioşilor ortodocşi (articolul de pe ortodoxinfo.ro, de exemplu, a avut 20.310 de citiri în doar trei zile de la publicarea ştirii), care şi-au exprimat stupefacţia faţă de această decizie şi sprijinul faţă de maicile pedepsite pentru că ţin cu tărie dreapta credinţă, Exarhatul Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei a emis o adresă către maici, pe care le-a prezentat-o pe data de 28 ianuarie părintele exarh al Mitropoliei, arhimandritul Nichifor Horia, împreună cu maica stareţă a mănăstirii Văratec, care, la rândul său, şi-a manifestat surprinderea că relatarea de presă despre consiliul duhovnicesc a apărut în presa electronică la doar câteva ore după desfăşurarea acestuia. Într-o atmosferă conciliantă, diferită de cea din celelalte întâlniri la care maicile au fost invitate pentru a da socoteală pentru poziţia lor, oficialul mitropolitan a prezentat “oferta” Exarhatului, cuprinsă în adresa pe care le-a înmânat-o maicilor (n.n. din imaginile de mai sus). Documentul ia notă “cu durere şi mâhnire” de “atitudinea de îndepărtare de comuniunea de rugăciune” cu obştea Mănăstirii Văratec, însă evită să spună o vorbă despre motivul acestei pretinse îndepărtări: participarea la erezia ecume-nistă a ierarhului locului, prin semnarea documentelor sinodului din Creta. În discuţia cu părintele exarh, maicile au abordat această temă, arătând că, pentru a elimina efectele, trebuie tratată cauza problemei, participarea ierarhului la erezia din Creta, precizând că, atunci când ierarhul va retragerea susţinerea sa faţă de documentele eretice ale acelui sinod, ele vor reveni imediat în comuniunea liturgică şi în ascultarea canonică pe care o datorează în cadrul obştei. Într-un stil care deja a devenit propriu argumentărilor bisericeşti oficiale pe tema sinodului din Creta, este invocat canonul 80 Trulan, pentru a justifica “ruperea comuniunii canonice şi liturgice cu Eparhia” de către maici, ca urmare a neparticipării în trei duminici la rând la biserică. Interpretarea dată de MMB acestui canon ignoră câteva aspecte fundamentale, care le exonerează pe cele 13 maici de orice prevedere a canonului invocat: Canonul 80 Trulan nu prevede ca monahul, laicul sau clericul să frecventeze anumită biserică (parohială, de mănăstire etc.), ci impune obligativitatea de a merge măcar o dată la trei săptămâni la slujbele bisericeşti. Cele treisprezece maici au fost împiedicate să participe la slujbele oficiate în cadrul mănăstirii Văratec de o “neputinţă evidentă” (situaţie în care prevederile canonului nu le sancţionează): pomenirea la slujbe a ierarhului părtaş la erezia ecumenistă. Practica neparticipării la sfintele slujbe acolo unde sunt pomeniţi ierarhii părtaşi la erezie este consemnată de Tradiţia Bisericii Ortodoxe. Sfântul Gherman cel Nou al Constantinopolului, de exemplu, îi sfătuia în 1229 pe ortodocşii din Cipru: “Fugiţi cu grăbire, depărtându-vă de preoţii care s-au plecat stăpânirii latine. Să nu vă adunaţi cu ei în biserică, nici să primiţi din mâinile lor vreo binecuvântare. Fiindcă este mai bine să vă rugaţi singuri în casele voastre lui Dumnezeu, decât să vă adunaţi în biserică dimpreună cu slugarnicii latinocugetători”1. De luni de zile, cele treisprezece maici participă cu osârdie la fiecare slujbă bisericească ţinută în această perioadă, despre acest lucru putând depune mărturie cel puţin 400-500 de oameni din comunitatea în care merg la biserică, care le văd în fiecare sărbătoare la slujbe şi se bucură de buna-cuviinţă, de smerenia, bunătatea şi hărnicia acestor vieţuitoare întru Hristos, ce fac cinste oriunde se duc mănăstirii din care provin şi nu merită să fie astfel răsplătite pentru conduita lor. “Starea de schismă” în care MMB consideră că s-ar afla maicile din cauza neparticipării lor la slujbele ţinute la Văratec este argumentată, la fel de neconvingător, şi prin două citate din opera Sfântului Ioan Gură de Aur şi Vasile cel Mare, cu totul rupte de contextul în care sunt aplicate. Citatul din Sfântul Ioan Gură de Aur vorbeşte despre schismă produsă pe orice altă temă decât erezia, iar cei ce îl folosesc ignoră faptul că nepomenirea ierarhului pentru părtăşia sa la erezie nu este schismă, ci apărare a Bisericii de schismă şi erezie (conform canonului 15 I-II Constantinopol), adevăr pe care Sfântul Ioan îl susţine în scrierile sale, în care povăţuieşte: “De episcopul eretic fugi, fugi, fugi ca de un şarpe”. Pasajul din opera Sfântului Vasile se referă la ascultarea monahului faţă de superiorul din mănăstire în toate activităţile spirituale specifice ale monahului, care îl ajută în urcuşul pe scara virtuţilor (sunt citate cumpătarea şi toată osteneală trupească). Poate cineva crede însă că Sfântul Vasile se referă aici la ascultarea necondiţionată a monahului faţă de cel părtaş la erezie, în condiţiile în care, în altă parte, Sfântul sfătuia: “De cei care arată că mărturisesc credinţa ortodoxă, dar sunt în unire cu cei care i se împotrivesc, dacă după mustrare nu vor întrerupe această unire, de aceia trebuie nu numai să te desparţi, dar nici fraţi nu se cuvine să-i mai numeşti”2; “Se cuvine ascultătorilor cuvântului celor ce sunt învăţaţi cu Scripturile să cerce cu socoteală dreaptă acele care le zic dascălii şi arhiereii; şi câte sunt unite cu Scripturile să le primească, iară câte sunt neunite să le lepede; şi despre aceia care rămân întru învăţăturile străine să se întoarcă dinspre ei”3 (s.n.)? Nu putem să nu constatăm cu părere de rău că, asemeni tuturor documentelor oficiale emise de MMB pe această temă, şi acesta argumentează pornind de la ideea că în Creta nu s-a produs nicio erezie şi niciun derapaj de la dreapta credinţă şi că ierarhul locului nu are nicio părtăşie cu vreo erezie oarecare. Partea cea mai surprinzătoare a adresei Exarhatului este propunerea finală ca maicile să se mute pentru 60 de zile… în staţiunea Bălţăteşti, clădirea de acolo aparţinând Arhiepiscopiei Iaşilor, unde li se asigură cazare, masă, rugăciune şi cele necesare traiului pentru o perioadă de 60 de zile. Această propunere uimitoare pare a fi determinată de faptul că MMB a înţeles că izgonind maicile din mănăstire în miezul iernii încalcă prevederile articolului 896 din Codul de Procedură Civilă, riscând o chemare în judecată şi oprobriul public. Contraoferta de a le duce într-o staţiune balneoclimaterică timp de 60 de zile pare o încercare de a contrabalansa impresia creată prin decizia de alungare din mănăstire în plină iarnă, dar poate şi înţeleasă şi ca o strategie prin care MMB ar putea încerca să se conformeze într-un fel prevederii din Codul de Procedură Civilă, care cere ca cel evacuat să aibă o locuinţă în care să locuiască la momentul evacuării, pentru a putea fi scos din locuinţa în litigiu pe perioada 1 decembrie – 1 martie. Este posibil ca în cazul unui refuz din partea maicilor de a accepta să meargă în staţiune, MMB să se considere îndreptăţită, şi legal, şi moral, să continue evacuarea propusă iniţial, pe motiv că li s-a asigurat o altă locuinţă în momentul evacuării, dar au refuzat-o. Aceste strategii exced însă prevederilor articolului din Codul de Procedură Civilă, riscând să nu fie favorabile, în ochii justiţiei, celor ce ar putea încerca să le folosească. Necunoscutele acestei propuneri sunt: De ce insistă MMB să le scoată pe maici de la Văratec pentru a le caza într-o staţiune şi de ce nu le lasă încă 60 de zile în casele lor din mănăstire? Când începe derularea perioadei de 60 de zile, pusă la dispoziţie de generoasa ofertă a MMB, din momentul primirii comunicatului respectiv sau din momentul acceptării ofertei? scrisoare_maici_varatec_1.jpg

1 Arhim. Vasilios Papadakis, Străjerii Ortodoxiei, Ed. Egumeniţa, 2005, p. 215.

2 Sf. Vasile cel Mare, Patrologia Graeca, 160:101C.

3 Sf. Vasile cel Mare, Regulile morale, 72:1.

 Comentarii la “Mitropolia Moldovei şi Bucovinei trimite maicile antiecumeniste de la Văratec… în staţiune”

Victor Morar29 ianuarie 2017 at 22:27 Hristos Domnul sa le aibe in Paza!

Matei Loredana Mihaela29 ianuarie 2017 at 23:15 Vrednice sunt.Doamne ajuta!

George Gabriel30 ianuarie 2017 at 7:30 Fericiti cei prigoniti pentru dreptate, cã acelora este împãrãtia cerurilor

Mirela30 ianuarie 2017 at 9:56 VREDNICE SINT , DUMNEZEU SA LE MILUIASCA SI SA LE INTAREASCA IN LUPTA CEA DREAPTA

Pąʍvo30 ianuarie 2017 at 14:43 Răspuns la „invitația” de judecată a Arhiepiscopiei Râmniculuihttps://s29.postimg.org/fwgy96ag7/TUSEDEVULPE.jpgDe încălcarea regulamentului Sfintei Mănăstiri Frăsinei se face vinovat în primul rând arhiepiscopul Varsanufie Gogescu care a forțat de mai multe ori demisia starețului Neonil, la ultima tentativă din 2016 bătrânul fiind foarte afectat, eveniment nefast care i-a grăbit vizibil trecerea sa la Domnul.La nicio zi de la înmormântare, arhiereul în cauză călugărește din simpatie un frate cu doar șase luni de noviciat, ceea ce nu s-a întâmplat niciodată în Frăsinei, și respectivul actualmente este deja hirotonit preot la Episcopia Râmnicului.Vizitele dese ale ierarhului cu atribuții față de banii mănăstirii și tulburarea liniștii călugărilor cu banale, plictisitoare și dictatoriale ședințe sunt mărturie iarăși la încălcarea specificului monahal autentic bazat pe isihasm.Faptul că a decis să-și facă reclamă de imagine cu portretul său la scaunul arhieresc din Biserică dovedește idolatria sa față de propria persoană și dependență de narcisism religios. Acel loc se cuvine Arhierului Celui Veșnic – Domnului Iisus Hristos sau a unui arhiereu ce a avut viață sfântă, în cazul nostru, Sf. Ierarh Calinic.Prin supradimensionarea gradului care nu decide caracterul sau siguranța mântuirii, sus numitul a îndrăznit omagiat de propria prezență să amâne sau să compromită Cele 7 Laude ce se oficiau regulat la oră neschimbată, cel puțin la mănăstirea Frăsinei. Nu se face astfel, deoarece mult mai important este Dumnezeu față de om, fie el și conducător suprem… Și ultimul trebuie să se supună Celui ce l-a creat.„Iubește pe Dumnezeu din toată inima și tot cugetul tău, iar pe aproapele ca pe tine însuți!” (Luca 10; 27)Inspirat de dorința impunătoare de câștig monetar, asemenea predecesorului său de la Craiova, a îndemnat călugării să fie elemente ajutătoare la conceptul său de business folosindu-se eronat de cuvântul patristic „ascultare”, ce are o cu totul altă înțelegere și conotație în mediul monastic autentic.Există un act semnat de domnitorul Alexandru Ioan Cuza și Sf. Ierarh Calinic care exclude orice implicare din exterior la specificul și rânduiala mănăstirii, fie el și episcop, bazat pe regulile monahale de la începutul creștinismului. Dacă studiem scrierile părinților din vremea monahismului înfloritor observăm că monahii erau îndemnați să se ferească de episcopi. (Sf. Ioan Casian)Condamnabil fapt este și folosirea în interes egoist a părinților aghiotanți, care sunt în stare de orice compromis duhovnicesc pentru mulțumirea episcopului dominator.Trebuie evidențiată și prezentatea iconografică cu referință clară la delimitarea Ortodoxiei de orice cult sau confesiune religioasă (Corabia Ortodoxă și Sfinții athoniți uciși de papistași), icoane expuse public în Frăsinei cu un potențial alergic dovedit pentru ierarhul Varsanufie, dar și pentru toți ecumeniștii.Fiindcă am trecut deja la celălalt aspect de constatare realistă a faptelor sus numitului, mult mai grav, din punct de vedere dogmatic, ecleziologic și administrativ arhiereul se face vinovat de prigonirea și reeducarea forțată a monahilor care luptă pentru păstrarea dreptei credințe, impasibilitatea acestuia de a răspunde concret întrebărilor și nedumeririlor în această problemă, făcându-se astfel părtaș la erezia ecumenistă ce nu a fost condamnată la Creta așa cum era corect să o facă un Sfânt și Mare Sinod al zilelor noastre…Pentru că arhiereul în cauză, acuzator fără dovezi coerente asupra neascultării „preacuvioșiei mele” nu are imunitate și nici infailibil nu este, propun mai întâi să se judece pe sine și apoi să se ocupe de redactarea la ștampilă și semnătură a „invitațiilor” creștine.Cu sinceră dorință pentru mântuire și credință dreaptă – ortodoxă – în Hristos Domnul, monah Calinic (schimonah Pamvo) – Sf. Mănăstire FrăsineiPS: Sper să nu se deranjeze arhiepiscopul cu „frățească dragoste” așteptându-mă la noul sinedriu în frig cu un ceai fierbinte și o lacrimă pe obraz. E posibil să întârzii sau să fiu reținut de alte obligațiuni mai importante și mai binecuvântate.

Mihai 30 ianuarie 2017 at 15:39 Ele au scăpat ieftin, sa vedeți la Esfigmenu, monahii de acolo pasibili cu închisoare din care 2 dintre ei la 20 de ani restul câte zece ani, după cum bine știm Bartolomeu avind planuri mărețe acești monahi standui in cale, Scrie un comentariu Nume (Required)
sursa: OrtodoxINFO

1992: „Problema calendarului este atât de importantă prin ea însăşi ?” – „Dacă ea nu este importantă, de ce s-a schimbat calendarul ? De ce s-a sfărâmat unitatea liturgică a Ortodoxiei ? Nimic nu autoriza bisericile locale să accepte şi să creeze prin aceasta o mare confuzie. La Paris, spre exemplu, la catedrala rusă, se află o biserică la parter care respectă vechiul calendar, şi o altă biserică jos, în criptă, care-l are pe cel nou. Când unii se pregătesc să cânte de Bobotează, ceilalţi cântă colinde de Crăciun. E absurd… Există şi criterii istorice şi ecleziastice de a refuza calendarul gregorian, deoarece el a fost osândit cu anatema de mai multe sinoade pan-ortodoxe, ţinute sub patriarhul Ieremia al II-lea, în secolul al XVI-lea.” – Din interviul cu Părintele Patric Ranson [luat de Costion Nicolescu]: ‘Marea iubire constă în a spune Adevărul’ publ. online de traditiaortotodxă pe 22 aug. 2014.

1992: „Problema calendarului este atât de importantă prin ea însăşi ?” – „Dacă ea nu este importantă, de ce s-a schimbat calendarul ? De ce s-a sfărâmat unitatea liturgică a Ortodoxiei ? Nimic nu autoriza bisericile locale să accepte şi să creeze prin aceasta o mare confuzie. La Paris, spre exemplu, la catedrala rusă, se află o biserică la parter care respectă vechiul calendar, şi o altă biserică jos, în criptă, care-l are pe cel nou. Când unii se pregătesc să cânte de Bobotează, ceilalţi cântă colinde de Crăciun. E absurd… Există şi criterii istorice şi ecleziastice de a refuza calendarul gregorian, deoarece el a fost osândit cu anatema de mai multe sinoade pan-ortodoxe, ţinute sub patriarhul Ieremia al II-lea, în secolul al XVI-lea.” – Din interviul cu Părintele Patric Ranson  [luat de Costion Nicolescu]:  ‘Marea iubire constă în a spune Adevărul’ publ. online de traditiaortotodxă pe 22 aug. 2014.

1992: Interviu cu Părintele Patric Ranson ‘Marea iubire constă în a spune Adevărul’

Posted by traditiaortodoxa pe August 22, 2014

În 1992, cu puţin înainte de trecerea la Domnul a pururea-pomenitului Părinte Patric Ranson, etnologul şi teologul român Costion Nicolescu lua un interviu părintelui la Paris. Interviul a fost publicat în suplimentul cultural al ziarului Cotidianul, Alfa şi Omega, ce apărea la acea vreme şi era editat de acelaşi autor.

Deşi un interviu de prezentare, acest material are aceeaşi acurateţe şi forţă ca orice izvodea inima şi mintea neostenitului Părinte Patric, aflate, fără putinţă de tăgadă, sub înrâurirea Sfântului Duh, temelia statorniciei sale în Adevăr.

Rămas până astăzi unul din materialele de referinţă cu privire la Orthodoxia Tradiţionalistă/Mişcarea Orthodoxă Tradiţionalistă (sau ‘vechi-calendaristă’) – despre care se auzea atunci pentru prima dată în spaţiul nostru românesc, se cuvenea, fără îndoială, a fi restituit tuturor celor interesaţi – umilă lucrare pe care redacţia noastră o săvârşeşte acum cu multă bucurie, cu ajutorul şi spre slava lui Dumnezeu.

Iată aşadar acest interviu, precedat de cuvintele autorului (în parte retraduse din limba franceză).

Părintele Patric Ranson

Un om uriaş de statură, cu o inimă de o rară bunătate şi generozitate, entuziast, elocvent, plin de însufleţire. Purta un fes preoţesc de felul celor ruseşti sau sârbeşti, coborât până pe sprâncene, dându-i un aer oarecum teribil, subliniindu-i scânteierea ochilor şi lăsând impresia că te afli în faţa unei forţe dezlănţuite, de nestăvilit. Fără fes, părea cu mult mai tânăr şi mai puţin dezlănţuit. Avea pregătire filosofică.

El este teologul Frăţiei, fiind bine pus la punct cu dogmele şi canoanele Bisericii, cu istoria ei, cu opera Sfinţilor Părinţi, dar şi cu cea a marilor teologi contemporani. Are darul rar de a descoperi şi a combate devierile dogmatice şi canonice, chiar atunci când ele se ascund sub exprimări sau gesturi aparent nevinovate.

Alfa şi Omega, №2, 24 decembrie 1992

Părintele Patric este unul dintre cugetele strălucite, vii, un străjer al teologiei ortodoxe contemporane. Întreaga sa viaţă şi-a dedicat-o, fără rezerve, Adevărului de Credinţă Ortodox. A-l da la o parte zicând că era un ‘stilist’, ar fi nu doar o greşeală, ci şi o impietate. Nu era preocupat de ‘stilul vechi’, ci de chestiunea adevărului dogmatic într-o lume ortodoxă care prea începe să relativizeze totul.

El a înţeles foarte bine şi a explicat tuturor celor ce voiau să-l asculte, că o dragoste adevărată nu poate exista fără mărturisirea deplină a Adevărului de Credinţă.

Alfa şi Omega, №4, 16 aprilie 1993

Păstrez şi astăzi, după aproape 10 ani, mireasma arzătoare a prieteniei sale vulcanice, revărsate cu inegalabilă generozitate asupra mea.

Riscul de a fi ortodox, Ed. Σοφία, Bucureşti 2002

– Marea iubire constă în a spune Adevărul –

Interviu cu Părintele Patric Ranson
realizat de Costion Nicolescu

Când şi cum a fost creată Frăţia Ortodoxă a Sfântului Grigorie Palama [Fraternité orthodoxe Saint-Grégoire-Palamas]?

– Frăţia Ortodoxă a fost creată în anul 1983 şi revista sa teologică, Lumina Taborului [LA LUMIERE DU THABOR, Revue de la Fraternité Orthodoxe Saint Grégoire Palamas], a apărut în anul următor. Eram câţiva ortodocşi francezi în diferite oraşe ale Franţei, unii cadre didactice universitare, alţii studenţi şi alţii având diferite profesiuni. Toţi voiam să facem cunoscute teologia şi comorile vieţii ortodoxe în lumea Europei Occidentale, din ce în ce mai secătuită spiritual. Mai întâi am creat Centrul de Studii Teologice Sfântul Grigorie Palama, am ţinut conferinţe la Şcoala Normală Superioară din strada Ulm, ceea ce ne-a permis să constatăm confuzia contemporanilor noştri: de fapt, cei mai mulţi dintre catolicii şi protestanţii veniţi să asculte conferinţele noastre despre Ortodoxie nu ştiau nimic despre propria lor tradiţie. Trebuia deci să le explicăm mai întâi propria lor teologie, înainte de a le arăta prin ce anume ea se îndepărta de teologia revelată a Prorocilor, a Apostolilor, a Sfinţilor Părinţi, care este teologia Bisericii Ortodoxe.

Am vrea să spunem fraţilor noştri români în ce măsură s-au pierdut criteriile unei judecăţi sănătoase în Europa Occidentală. Cea mai mare parte a ideologiilor, doctrinelor politice şi filosofiilor sunt uzate pentru că, la un moment dat, ele nu mai sunt capabile să ofere criterii care să le facă acceptabile. Profund convinşi că din vremurile apostolice numai Biserica Ortodoxă a lui Hristos este criteriul absolut, revelat, dumnezeiesc şi omenesc, atât pentru spiritualitate, cât şi pentru dogme, că singur Hristos oferă o soluţie tuturor problemelor omului, noi am vrut să spunem aceasta semenilor noştri şi am întemeiat Frăţia Ortodoxă a Sfântului Grigorie Palama.

Cine sunt membrii acestei Frăţii ?

– Sunt primiţi toţi cei ce vor să lucreze pentru înmulţirea celor ce mărturisesc Ortodoxia. Noi suntem o asociaţie legală, spusă regulilor tuturor asociaţiilor culturale declarate din Franţa, dar pentru că totul trebuie să se facă prin împreună-lucrare între voinţa oamenilor și cea a Domnului, am cerut de la bun început binecuvântarea părintelui nostru duhovnicesc, Arhimandritul Ambrozie, precum şi pe cea a episcopului nostru.

Părintele nostru duhovnicesc, părintele Ambrozie Fontrier, a fost sufletul Frăţiei noastre. Iar acum, după ce a adormit întru Domnul, ne sprijină încă prin rugăciunile sale. Părintele Ambrozie, născut la Smirna, în Asia Mică, a venit de foarte tânăr în Franţa cu familia sa, alungaţi fiind de turci, care-i masacrau pe creştini. Crescând, el a devenit conştient că vocaţia ortodocşilor exilaţi în Occident trebuia să fie aceea de a răspândi adevărata credinţă, înăbuşită de zece secole de diferite erezii. El a desăvârşit o operă neasemuită: slujitor al lui Dumnezeu, preot misionar, iconograf, traducător al Sfintelor Slujbe şi al Sfinţilor Părinţi, era un adevărat isihast, un teolog, un om al rugăciunii. El a întemeiat mai multe parohii în Franţa şi lui îi datorăm totul. Ceilalţi membri au venit în anii care au urmat, atraşi de lumina Ortodoxiei şi de dorinţa de a-L sluji pe Dumnezeu.

Care sunt ţelurile şi mijloacele de acţiune ale Frăţiei ?

– Frăţia Ortodoxă a Sfântului Grigorie Palama s-a dedicat mai întâi editării de texte ortodoxe autentice. Desigur, existau deja colecţii ortodoxe la unii editori în Franţa, dar textele care apăreau erau marcate de filosofie. Mai ales de gândirea rusă din emigraţie, destul de modernistă în conţinutul ei ideologic şi adesea diferită de cea a Sfinţilor Părinţi. Părinţii n-au fost ”gânditori” ca Soloviov, Berdiaev, Bulgakov, Evdokimov etc… Ei au urcat Sinaiul duhovnicesc, au văzut slava lui Dumnezeu, aceşti oameni au scris tot ce este mai minunat şi au spus cu umilinţă: „Mai mare lucru este să te cureţi de păcate pentru Dumnezeu, decât sa vorbeşti despre Dumnezeu”. Mai întâi am publicat texte patristice şi vieţi ale sfinţilor în revista Lumina Taborului, precum şi într-o revistă a presei ortodoxe, pentru a-i informa pe ceilalţi ortodocşi din ţara noastră despre evenimentele ce privesc Biserica şi care, adesea, nu sunt menţionate în Occident. Presa ortodoxă din ţara noastră este ecumenistă, ascunzând ceea ce o deranjează: scandaluri şi confuzii provocate de ecumenism, schimbări de canoane şi regulamente apostolice şi patristice elementare… De fapt, în Biserica Ortodoxă, episcopii, preoţii nu formează un club. Nu a existat niciodată vreo castă clericală în tradiţia ortodoxă; credincioşii au dreptul de a şti şi datoria de a acţiona. Apoi, noi am publicat un mare număr de broşuri şi cărţi ortodoxe, pe care le-am împărţit în trei colecţii diferite: colecţia Vieţile Sfinţilor; colecţia Istoria şi Dogma Bisericii şi colecţia Învăţătură Duhovnicească. Acţiunea Frăţiei nu se limitează însă la editarea de cărţi. Noi organizăm conferinţe, unii membri zugrăvesc icoane etc…

Pentru ce aţi ales numele şi ocrotirea Sfântului Grigorie Palama ?

– În primul număr al Luminii Taborului am explicat pentru ce l-am ales pe Sfântul Grigorie Palama: „Preoţi sau mireni, profesori sau studenţi… am hotărât să întemeiem această revistă, Lumina Taborului, pentru a face cunoscută, în limba franceză, într-un chip precis şi autentic, teologia transmisă de către Proroci, Apostoli, Părinţi, Sinoade Ecumenice, teologia care este binele comun al oricărui creştin ce mărturiseşte în chip ortodox Crezul”. Din păcate, manevrele şi incertitudinile „dialogului ecumenic” mutilează sau limitează această teologie, după exigenţele momentului. Pentru aceasta, opera Sfântului Grigorie Palama, adeverită de Sinoadele din 1341, 1347 şi 1351 la Sfânta Sofia din Constantinopol, se impunea ca expresie perfectă a teologiei Sfinţilor Părinţi. De asemenea, Părinţii, care au rânduit totul cu înţelepciune pentru lămurirea şi învăţătura noastră în Hristos, au rânduit să prăznuim în a doua duminică din Postul Mare, la o săptămână după Duminica Ortodoxiei, pomenirea sfântului arhiepiscop al Tesalonicului, „luminător al Ortodoxiei, învăţător şi stâlp al Bisericii, frumuseţe monahicească, nebiruit atlet al teologiei, vestitor al slavei”. Opera Sfântului Grigorie este o recapitulare a operei Părinţilor.

Noul Teolog depăşeşte, de fapt, limitele impuse de circumstanţă ale ecumenismului, aşa precum lumina slavei necreate arătată pe Muntele Tabor transcende graţia creată şi artificială a scolasticii augustiniste şi tomiste, fondată pe aplicarea categoriilor platonice şi aristotelice la Sfânta Treime. „Orice îngrădire a theologiei este o îngrădire a Bisericii, singura care ne asigură în Hristos mântuirea şi biruinţa asupra morţii”. În rezumat, voi adăuga că alegerea Sfântului Grigorie Palama se impunea pentru două motive:

  1. Teolog al luminii necreate, Sfântul Grigorie Palama ne aminteşte că ţelul creştinismului nu este cultural sau intelectual, ci se află în câştigarea harului Sfântului Duh şi în transfigurarea, adică vederea slavei lui Dumnezeu, pe care, într-un chip fără de asemănare, o arată sfinţilor săi. Creştinismul nu este umanism, ci, să zicem, divino-umanism.
  1. Sfântul Grigorie Palama, pe care teologii scolastici din Occident l-au urât, a pus în încurcătură teologia speculativă, această scolastică ce a făcut ca Occidentul să se intereseze din ce în ce mai puţin de credinţă.

Întrucât noi ne manifestăm în Occident, am dorit să ne punem sub ocrotirea înaltei sale teologii, priimind binecuvântarea sa.

Frăţia voastră nu vrea, desigur, nicidecum să fie în afara Bisericii; sunteţi legaţi de Biserica Adevăraţilor Creştini Ortodocşi din Grecia şi de întâistătătorul său, Arhiepiscopul Auxentie al Atenei. Aveţi un episcop în Franţa. Cine sunt „adevăraţii creştini ortodocşi” cunoscuţi şi sub numele de paleo-calendarişti sau apărători ai vechiului calendar ?

– „Vechi-calendariştii”, cum spuneţi dumneavoastră, au refuzat odată cu schimbarea calendarului, hotărârile Enciclicei din 1920, trimisă de Patriarhia din Constantinopol. Propunându-şi crearea unei societăţi a Bisericilor, după modelul Societăţii Naţiunilor – astăzi am spune O.N.U. – această enciclică pregătea un aggiomamento al Bisericii Ortodoxe, favorizând nu doar contactele, ci şi rugăciunile comune cu heterodocşii, în special cu anglicanii. Adoptarea calendarului gregorian era una dintre modalităţile de a favoriza apropierea. Era vorba, de fapt, de a impune, puţin câte puţin, ideea protestantă şi sincretistă a teoriei ramurilor în Biserica Ortodoxă: Biserica lui Hristos nu există nicăieri, Ortodoxia nu este decât o ramură a acesteia, printre multe altele. Această teorie a ramurilor este o erezie, deoarece ea neagă unicitatea Bisericii lui Hristos. Catolicismul, protestantismul, anglicanismul nu sunt ramuri ale Bisericii, ci grupuri sau secte care predică doctrine condamnate de Biserică. Nu e destul să afirmi că eşti ”Biserică”, ci trebuie să mărturiseşti Credinţa Apostolilor şi a Părinţilor. Iată pentru ce Synodikon-ul Ortodoxiei cuprinde formula: Cum au văzut Prorocii, cum au propovăduit Apostolii, cum au dogmatisit Părinţii, cum a primit Biserica, tot astfel credem noi şi învăţăm pre alţii.

Pe de altă parte, e drept şi de dorit să dialogăm cu adevărat, adică să mărturisim şi să proclamăm Credinţa Ortodoxă, lămurind pe cei ce aparţin altor confesiuni. Nu este posibil să relativizăm credinţa. Credinţa noastră nu se discută, ea se mărturiseşte. Ea nu este proprietatea noastră, ea ne-a fost revelată şi este absolută. Nici chiar episcopii nu au puterea de a modifica Credinţa, nici cu o iotă, ci trebuie să o apere şi să o păstreze. Este încă mai puţin posibil, dacă vrei să fii ortodox, să te rogi împreună cu heterodocşii şi să-i recunoşti ca preoţi şi episcopi ai Bisericii lui Hristos, deoarece ei s-au separat de aceasta prin falsele lor doctrine. Canoanele Apostolilor şi ale Sinoadelor interzic cu severitate rugăciunile în comun cu ereticii, şi asta pentru binele ereticilor înşişi. De fapt, marea iubire constă în a spune Adevărul. Cel ce se roagă împreună cu un eretic, în loc să-i spună adevărul, îl întăreşte în convingerea sa greşită. Iată pentru ce Canonul 10 Apostolic statorniceşte: „Dacă cineva se roagă cu cel afurisit, chiar şi într-o casă particulară, să fie afurisit”. Şi Canonul 46: „Poruncim ca un episcop sau un preot care ar accepta botezul eretic sau cuminecarea eretică să fie caterisit. Căci ce conglăsuire este lui Hristos cu Veliar ? Sau ce parte are Credinciosului cu necredinciosul ?” De asemenea, când un episcop predică o falsă învăţătură, eşti obligat să-l părăseşti, înaintea oricărei hotărâri sinodale. De fapt, Canonul 15 al Sinodului Prim-Secund distinge cazul episcopului păcătos, pe care preotul nu are dreptul să-l părăsească până când nu a fost judecat de un superior sau de un sinod, şi cazul unui episcop eretic, pe care toţi trebuie să-l părăsească imediat. Căci un episcop ce nu propovăduieşte Predania (I Tim. 6, 20), ce nu învaţă pe oameni Adevărul, încetează de a fi episcop pentru a deveni un pseudoepiscop. El nu mai este păstor, ci lup.

În 1924, noul calendar a fost adoptat de Biserica din Grecia, fără consultare pan-ortodoxă, ca o aplicare la enciclica din 1920 şi contrar tradiţiei şi hotărârilor sinoadelor ţinute în secolul al XVI-lea sub Ieremia al II-lea al Constantinopolului. Iată pentru ce o mulţime de creştini au refuzat să modifice ritmul liturgic tradiţional al Bisericii şi au continuat să slujească după calendarul patristic. Statul i-a persecutat cu o mare violenţă, ca de altfel şi Biserica oficială, care a luat lăcaşurile lor de cult şi a cerut arestarea preoţilor paleo-calendarişti. Atunci a avut loc o mare minune la sărbătoarea Înălţării Sfintei Cruci, pe care aceşti creştini voiau să o prăznuiască la data tradiţională, ceea ce le-a fost interzis. Ei au trebuit atunci să se adune într-o bisericuţă situată pe un munte. Poliţia a primit ordin să îi împiedice fără cruţare de a-şi ţine slujba şi de a se ruga. Atunci s-a întâmplat că stelele s-au adunat pe cer în forma semnului Sfintei Cruci. Soldaţii veniţi să-i aresteze pe credincioşi s-au oprit înmărmuriţi şi unii dintre ei, văzând minunea au devenit monahi…

Cu toate acestea, după câtva timp au urmat alte prigoane împotriva celor ce păstrau vechiul calendar, care se organizaseră în mănăstiri, cu ierarhie proprie, în multe părţi ale Greciei.

Evoluţia bisericilor ortodoxe spre reformism şi modernism, politica ecumenistă ce a condus la proclamarea teoriei ramurilor în faţa întregii lumi au dat dreptate până la urmă acelor ”vechi calendarişti” ai începutului. Şi astăzi ei sunt cei mai consecvenţi în a refuza ecumenismul, rugăciunile în comun cu heterodocşii şi apartenenţa la Babelul Consiliului Ecumenic al Bisericilor. Ei au acţionat respectând dogmele, canoanele, vieţile sfinţilor, care mărturisesc toate aceeaşi realitate: Sfânta şi cea Una Biserică a Unului Dumnezeu-Om, Hristos. Pentru că ei şi-au păstrat cu străşnicie Credinţa Ortodoxă, ne-am alipit de ei. Dacă ne-am afla în mişcarea ecumenistă, am fi total inconsecvenţi. Pe de o parte, am spune celor din preajma noastră: „Deveniţi ortodocşi, la noi e Adevărul şi Biserica !” şi, pe de altă parte, am săruta mâna episcopilor care fac rugăciuni şi slujbe împreună cu catolicii şi protestanţii, recunoscându-i ca mădulare ale Bisericii. Au existat în istoria îndepărtată a Bisericii semi-arieni, poate există astăzi şi semi-ecumenişti, dar n-au existat niciodată semi-ortodocşi.

Problema calendarului este atât de importantă prin ea însăşi ?

– Dacă ea nu este importantă, de ce s-a schimbat calendarul ? De ce s-a sfărâmat unitatea liturgică a Ortodoxiei ? Nimic nu autoriza bisericile locale să accepte şi să creeze prin aceasta o mare confuzie. La Paris, spre exemplu, la catedrala rusă, se află o biserică la parter care respectă vechiul calendar, şi o altă biserică jos, în criptă, care-l are pe cel nou. Când unii se pregătesc să cânte de Bobotează, ceilalţi cântă colinde de Crăciun. E absurd… Există şi criterii istorice şi ecleziastice de a refuza calendarul gregorian, deoarece el a fost osândit cu anatema de mai multe sinoade pan-ortodoxe, ţinute sub patriarhul Ieremia al II-lea, în secolul al XVI-lea. Apoi, calendarul gregorian, aşa cum îl aplică total biserica din Finlanda, contrazice hotărârile asupra datei Paştilor, luate de Sinodul de la Niceea. În fine,nu este posibil – repet – să separăm astăzi problema calendarului de cea a ecumenismului. Calendarul a fost schimbat numai pentru a uşura apropierea de neortodocşi, nicidecum pentru motive astronomice, ştiinţifice – căci până la urmă toate calendarele sunt false –, nici pentru motive de comoditate. Nimic nu ne interzice să avem un calendar civil pentru necesităţile vieţii cotidiene. Aşa cum Constantinopolul a fost cucerit în secolul al XV-lea printr-o poartă mică, lăsată deschisă în zidul cetăţii, putem spune astăzi că tocmai calendarul a fost mica poartă ce a permis forţelor oculte să pună mâna pe Patriarhia Constantinopolului. Se ştie astăzi cu certitudine că Meletie Metaxakis, care a hotărât schimbarea calendarului, şi patriarhul Atenagora, care a impus-o, aparţineau acestor forţe oculte.

De ce acest nume de „adevăraţi creştini ortodocşi” ? Nu vi se pare prea vanitos ?

– Nu mai mult decât acela de „ortodox”, care înseamnă a mărturisi şi a lăuda pre Domnul întru adevăr şi dreptate. În confuzia generală a anilor ’30, creştinii ortodocşi din Grecia au adăugat termenulgnisios, care înseamnă adevărat sau autentic, pentru a se distinge de alţii ce se numeau ”ortodocşi”, dar care îşi pierduseră dreapta credinţă. Este un mod de a ne recunoaşte. Toată lumea ştie că termenul de creştin nu mai este suficient pentru a arăta felul în care crezi. Există ”creştini” în America, unitarienii, care neagă Sfânta Treime. Or, astăzi avem ortodocşi care cred ceea ce cred protestanţii şi catolicii. Dar zelul pentru credinţă trebuie să însoţească dragostea nemărginită. Dragostea şi adevărul sunt inseparabile în creştinism, pentru că Hristos e Adevăr şi Iubire. Marea erezie modernă, cea a ecumenismului,bineînţeles, dar şi ceea ce se numeşte cu termenul general de „umanism”, vor să separe şi să opună dragostea adevărului. Asta ar însemna să-L împărţim pe Hristos. Sfântul Fotie spune cu dreptate că cea mai mare dovadă de dragoste este de a spune adevărul

Cum vedeţi unitatea Ortodoxiei în lume şi în Franţa ?

– Este adevărat că noi traversăm o criză la fel de gravă cum a fost arianismul sau iconoclasmul, poate chiar mai gravă. Dar soluţia este pretutindeni aceeaşi, ea se află în mărturisirea Credinţei Ortodoxe. Dacă noi ne sprijinim pe piatra care este Hristos, apoi pe Crez şi dacă ne străduim, pe cât ne stă în putere, să trăim întru Hristos ceea ce Sfinţii Părinţi ne-au transmis, atunci toate greutăţile se vor rezolva cu ajutorul lui Dumnezeu. Dacă politica, diplomaţia, oportunismul, interesul, erezia şi teoria ramurilor prevalează, va fi o ruptură definitivă între cei care rămân fideli credinţei Sfinţilor Părinţi şi cei care vor prefera chipul acestei lumi, ieşind astfel din Biserică.

noiembrie 1992

A se citi şi:

1994: ‘Noul catehism catolic contra credinţei Sfinţilor Părinţi’ la Ed. Deisis

1987: Epistolia Misiunii Orthodoxe Franceze

Declaraţia şi mărturisirea Adevăraţilor Creştini Ortodocşi, februarie 1993

Wladimir Guettée – Despre autoritate în Biserica Ortodoxă

Imagini video inedite cu Părintele Patric Ranson

Părintele Patric Ranson, o viaţă în Adevăr

Părintele Patric Ranson – Însemnătatea înţelegerii Orthodoxe a purcederii Sfântului Duh. Despre Filioque

Acta Diurna®

Nu este posibil să relativizăm credinţa. Credinţa noastră nu se discută, ea se mărturiseşte. Ea nu este proprietatea noastră, ea ne-a fost revelată şi este absolută. Nici chiar episcopii nu au puterea de a modifica Credinţa, nici cu o iotă, ci trebuie să o apere şi să o păstreze.

Source: 1992: Interviu cu Părintele Patric Ranson ‘Marea iubire constă în a spune Adevărul’

1992: Interviu cu Părintele Patric Ranson ‘Marea iubire constă în a spune Adevărul’

Posted by traditiaortodoxa pe August 22, 2014

~ † ~

În 1992, cu puţin înainte de trecerea la Domnul a pururea-pomenitului Părinte Patric Ranson, etnologul şi teologul român Costion Nicolescu lua un interviu părintelui la Paris. Interviul a fost publicat în suplimentul cultural al ziarului Cotidianul, Alfa şi Omega, ce apărea la acea vreme şi era editat de acelaşi autor.

Deşi un interviu de prezentare, acest material are aceiaşi acurateţe şi forţă ca…

Vezi articol original 3.107 cuvinte mai mult

Istoricul militar Mircea Dogaru, în scrisoarea deschisă adresată Primului Ministru al României: Supărarea asasinilor economici mondiali [în contra României] nu se datoreaza numai neîndeplinirii proiectului Iohannis-Ciolos – cedarea aeroportului Otopeni, a portului Constanța, a întregii industrii energetice, etc. ci și, în primul rînd, deciziei guvernului dvs. de a pune în aplicare un punct extrem de periculos pentru ei din Programul PSD-ALDE de guvernare, și anume crearea Fondului Suveran (Național) de Investiții pentru revirimentul industriei și economiei românești. – Scrisoare extrem de importantă, de citit, recitit, și investigat cu de-amănuntul.

Istoricul militar Mircea Dogaru, în scrisoarea deschisă adresată Primului Ministru al României: Supărarea asasinilor economici mondiali [în contra României] nu se datoreaza numai neîndeplinirii proiectului Iohannis-Ciolos – cedarea aeroportului Otopeni, a portului Constanța, a  întregii industrii energetice, etc. ci și, în primul rînd, deciziei guvernului dvs. de a pune în aplicare un punct extrem de periculos pentru ei din Programul PSD-ALDE de guvernare, și anume crearea Fondului Suveran (Național) de Investiții pentru revirimentul industriei și economiei românești. – Scrisoare extrem de importantă, de citit, recitit, și investigat cu de-amănuntul.

Scrisoare deschisa Primului Ministru al Romaniei Domnul Sorin GRINDEANU Domnule Prim Ministru, La solicitarea a numerosi membri ai Sindicatului Cadrelor Militare Disponibilizate (S.C.M.D.) si ai altor structuri din cadrul Consiliului National al Societatii Civile (C.N.S.C.), va transmitem urmatoarele: Constatam cu ingrijorare ca, in timp ce la Budapesta, in decurs de o saptamana, urmeaza sa vina…

via Mircea Dogaru, pe adresa Primului Ministru — Ion Coja

Mircea Dogaru, pe adresa Primului Ministru

Scrisoare deschisa
Primului Ministru al Romaniei

Domnul Sorin GRINDEANU

Domnule Prim Ministru,

La solicitarea a numerosi membri ai Sindicatului Cadrelor Militare Disponibilizate (S.C.M.D.) si ai altor structuri din cadrul Consiliului National al Societatii Civile (C.N.S.C.), va transmitem urmatoarele:

Constatam cu ingrijorare ca, in timp ce la Budapesta, in decurs de o saptamana, urmeaza sa vina in vizita cei doi mari decidenti ai lumii, presedintii SUA si Rusiei, in Romania vin doar trimisii marilor asasini economici mondiali care solicita presedintelui Romaniei debarcarea guvernului dvs. prin orice mijloace, inclusiv prin arestarea dvs., pe baza unor dosare masluite in care “binomul” s-a dovedit pana acum expert. Toti liderii politici nationali au avut si au dosare fabricate. Toti investitorii romani de capital romanesc in Romania au fost fie lichidati fie aruncati in inchisoare, in locul lor aparand in mediul de afaceri romanesc, firme straine.

Supararea asasinilor economici mondiali nu se datoreaza numai neindeplinirii proiectului Iohannis-Ciolos – cedarea aeroportului Otopeni, a portului Constanta, a intregii industrii energetice, etc. ci si, in primul rand, deciziei guvernului dvs. de a pune in aplicare un punct extrem de periculos pentru ei din Programul PSD-ALDE de guvernare si anume crearea Fondului Suveran (National) de Investitii pentru revirimentul industriei si economiei romanesti.

Constatam ca masa de manevra utilizata impotriva interesului si revirimentului national, sustinute de guvernul dvs., este asigurata, pe langa tradatori romani deveniti agenti straini, de o periculos de mare grupare de agenti interni de influenta ai lui George Soros, acuzat pe toate meridianele ca, sub masca democratiei, sponsorizeaza fundatii care militeaza pentru dezagregarea statelor in numele globalismului preconizat candva de Karl Marx sub numele de “comunism”.

State ca Israel, Germania, Albania solicita luarea de masuri si interzicerea fundatiilor Soros, in timp ce Ungaria a trecut déjà la masuri hotarate in acest sens. Si, in timp ce noul presedinte al SUA a anuntat, ca scop al mandatului sau, anihilarea miliardarului dement care a proclamat principiul disparitiei rasei albe, in Romania, unde seful principalului serviciu de informatii este presedinte de fundatie Soros, partidele si miscarile patriotice au fost spulberate si Soros-istii introdusi artificial in Parlament. Prima consecinta a fost oficializarea, in 23 decembrie 2016, a unui proiect mistificator de istorie si de realitati actuale “Terra Siculorum” (cand realitatea medievala era “Terra Blachorum et Siculorum”) intrandu-se apoi, prin amenintari si miscari stradale, la aplicarea in Romania, a planului nazist din anii 1933-1934 (de la “incedierea Reichstagului” la “Noaptea cutitelor lungi”). Totul sub patronajul presedintelui.

In situatia in care veti intelege necesitatea imperativa de a apara Romania cu orice pret, va asiguram de intregul nostru sprijin. Va solicitam anchetarea activitatii si interzicerea fundatiilor sponsorizate de George Soros si pe teritoriul Romaniei. Va solicitam analizarea activitatii persoanelor influente din politica, administratie si media, sponsorizate de George Soros si de asemenea interventia Ministerului Justitiei in privinta persoanelor, cetateni romani, care, incalcand grav Constitutia Romaniei, au initiat, acceptat sau au admis publicarea in Monitorul Oficial al Romaniei Partea I nr. 66/26.01.2017 a unei initiative legislative care urmareste dezagregarea Romaniei prin promovarea unui fals istoric – Terra Siculorum – formula care nu a acoperit si nu acopera nici expresia “Tinutul Secuiesc”, traducere voit gresita a ungurescului “Szeckelyfold” care inseamna de fapt “Pamantul Secuilor”.

Ca istoric, specializat pe aceasta tema, subsemnatul va poate pune la dispozitie oricand documentele si argumentele care anuleaza acesta diversiune.

Cu deosebita stima,
p. C.N.S.C.
Presedintele S.C.M.D.,
Col.(r) dr. Mircea DOGARU

În noaptea dinspre marți spre miercuri (24 – 25 ianuarie, 2017), s-a stins din viață, la vîrsta de 65 de ani, Părinele Mihai Negrea, cel care la Mînăstirea Podu Coșnei (jud. Suceava) a crescut 117 copii orfani, părăsiți și săraci – comunică altarulcredintei.md

În noaptea dinspre marți spre miercuri (24 – 25 ianuarie, 2017), s-a stins din viață, la vîrsta de 65 de ani, Părinele Mihai Negrea, cel care la Mînăstirea Podu Coșnei (jud. Suceava) a crescut 117 copii orfani, părăsiți și săraci – comunică altarulcredintei.md

http://altarulcredintei.md/preotul-mihai-negrea-care-crestea-117-copii-orfani-a-murit

Preotul Mihai Negrea, de la Mănăstirea din Podul Cosnei, cel care creştea 117 copii orfani, abandonaţi şi săraci, s-a stins din viaţă, la vârsta de 65 de ani.

Cunoscut ca părintele care a îngrijit peste o sută de copii orfani sau abandonaţi de părinţi, preotul Mihai Negrea de la Mănăstirea Podu Coşnei a murit marţi noaptea, la vârstă de 65 de ani. Boala l-a răpus, însă dragostea pentru semeni rămâne un exemplu de urmat.

Din 2006, de când a venit să slujească la Mănăstirea Podu Coşnei, situată la intrarea în comuna Poiana Stampei, părintele Mihai Negrea şi-a dedicat viaţa copiilor care aveau nevoie de adăpost, hrană şi educaţie.

Cu sacrificii, bătând din poartă în poartă, la prieteni, cunoscuţi, sponsori din zonă, ajutat de cei care au putere materială, de IPS Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, de ceilalţi călugări din obştea mănăstirii şi de autorităţile locale, părintele Mihai Negrea a dat o şansă copiilor abandonaţi de familie.

La Podu Coşnei copiii au găsit condiţii decente de viaţă, unde s-au format ca oameni şi au devenit utili societăţii, unii dintre ei urmând şi cursuri universitare după terminarea liceului.

Atenţie maximă: autorităţile române aduc şi ascund posibili terorişti, violatori şi criminali în toată România – comunică www.evz.ro, datat Ajunul Crăciunului 2016 (acum 1 lună).

Atenţie maximă: autorităţile române aduc şi ascund posibili terorişti, violatori şi criminali în toată România – comunică www.evz.ro, datat Ajunul Crăciunului 2016 (acum 1 lună).

http://www.evz.ro/autoritatile-romane-aduc-si-ascund-posibili-teroristi.html

%d blogeri au apreciat asta: