FOTO de fond: Crucea de pe Caraiman, 1934.

cf. http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/crucea-caraiman

În 1928, la inaugurarea sa, „Crucea de pe Caraiman“, ridicată la altitudinea de 2291 m, era cea mai înaltă structură metalică situată într-o zonă montană. În timp, imaginea acestui monument unic în Europa prin amplasament şi prin dimensiuni a devenit extrem de cunoscută. 

FOTO: Crucea de pe Caraimna, 1931.

Cel mai des întâlnit în documentele oficiale aflate în colecţiile Arhivelor Naţionale ale României e numele de „Monumentul Eroilor“, în timp ce în limbajul cotidian s-a păstrat, încă din anul 1933, titlul de „Crucea de pe Caraiman“. O a treia variantă ce şi-a făcut loc în unele surse bibliografice secundare – „Crucea Eroilor Ceferişti“ – generată de faptul că ridicarea monumentului (între anii 1926-1928) a fost realizată prin eforturile lucrătorilor Direcţiei de Poduri din cadrul Direcţiei Generale C.F.R. ……..

Înscrisul săpat în piatra plăcii comemorative: „Ridicatu-s-a acest monument întru slava şi memoria eroilor prahoveni căzuţi în Primul Război Mondial 1916-1918 pentru apărarea patriei – construit între anii 1926-1928“, [….] atribuie ideea realizării monumentului „Societăţii Cultul Eroilor“.

Aceasta funcţiona încă din anul 1919, sub denumirea iniţială de „Societatea pentru Mormintele Eroilor Căzuţi în Război“ şi sub înalta ocrotire a Prinţesei Maria, cea care avea să fie încoronată Regină a României, în octombrie 1922.

 Inaugurată în data de 14 septembrie 1928, de „Ziua Sfintei Cruci“.

Ridicarea ei este legată de numele unor personalităţi din domeniile arhitecturii şi construcţiilor din primele decenii ale secolului XX, care s-au implicat în realizarea acestui monument unic în Europa. Întregul proiect al ansamblului a fost opera arhitecţilor români Georges Cristinel şi Constantin Procopiu.  Doi mari ingineri au realizat studiile de rezistenţă ale monumentului: Alfred Pilder şi Teofil Revici, iar cei care au urmărit ridicarea „Crucii“, sînt dirigintele de şantier Nicolae Stănescu şi şeful de şantier V. Bumbulescu. Eforturile lucrătorilor din cadrul a două secţii de linii (L1 şi L5) aflate în subordinea Direcţiei Generale C.F.R.,  au făcut posibilă existenţa construcţiei (introdusă în lista monumentelor de patrimoniu, sub codul PH-IV-mon-A-16887). Istoria a reţinut şi sprijinul acordat de fraţii Schiel, care au pus la dispoziţia constructorilor funicularul fabricii de hârtie din Buşteni. Cu ajutorul acestei instalaţii au fost transportate mare parte din elementele metalice necesare ridicării „Crucii“. Comunitatea locală s-a implicat la rându-i: locuitorii Buşteniului şi-au folosit atelajele şi animalele de povară pentru a urca până pe platoul Bucegilor restul materialelor necesare construcţiei soclului pe care se înalţă monumentul.

Comuniştii au vrut să-i secţioneze braţele. Neglijată aproape complet de-a lungul celei de-a doua jumătăţi a secolului XX, ameninţată chiar cu dispariţia (spre sfârşitul deceniului patru al secolului trecut au existat chiar voci care au cerut secţionarea braţelor laterale ale monumentului şi montarea unei stele roşii în vârful coloanei metalice[!!]), devenită un element al cotidianului ultimelor două decenii, „asaltată“ de cei ce îşi găsesc un titlu de glorie efemeră din marcarea numelui prin intermediul diverselor înscrisuri grafitti aşternute pe piatra soclului ori prin slovele scrijelite în grabă pe uşa de acces în interiorul ansamblului, „Crucea de pe muntele Caraiman“ este un simbol al culturii şi istoriei celor pe care îi veghează din înălţimile munţilor.

[Și acum, așa-zisa cireașă de pe colivă!]: Astfel [zice Berinde], un parteneriat recent încheiat între Consiliul Local al oraşului Buşteni şi Asociaţia Rotary Club „Valea Prahovei“ îşi propune restaurarea completă a „Monumentului Eroilor“ şi introducerea sa în circuitul turistic mondial. [Ce legătură are Sfînta noastră Cruce de pe Caraimna cu masonii Rotary?! Ce interes au să-și bage degetele în acțiunea asta? Vor să ne jefuiască și Crucea, nu le-ajunge cît ne jefuiesc, ca unor netoți, resursele economice?! Ce fel de autorități sînt alea care pot fi de acord cu așa ceva?!]

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s