http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Ius_Valachicum

Ius Valachicum este sintagma prin care este desemnat vechiul drept românesc care a fost în vigoare în ţările române până la mijlocul secolului XIX. A apărut cu mult înainte de cristalizarea puterii de stat şi s-a perpetuat prin formele de organizare sociala şi judecătoreasca ale românilor, pornind de la „obiceiul bun şi bătrân” şi a „legilor bune şi drepte” aplicate „din bătrâni”, trecând prin juzi, cnezi, voievozi şi până la domni.

Normele de drept ale românilor au avut la început un caracter cutumiar şi s-au impus chiar şi acolo unde ei s-au aflat sub stăpânire străină. În Transilvania mai ales, stăpânirea străină a fost nevoită să recunoască dreptul românesc valah al populaţiei autohtone, pe când în statele româneşti independente as-a putut dezvolta fără obstacole.

Alte denumiri: ius Volachie, antiqua et approbata lex districtum Volachicaliu universorum, lex Olachorum, ritus Volachie, modus Olachorum, mos Olachorum, Volachorum antiqua let et consuetudo. Toate aceste denumiri desemnează dreptul românesc consuetudinar, ca un ansamblu de reguli juridice de fond sau de normă.

Bibliografie

  • Sachelarie, Ovid; Stoicescu, Nicolae (coord.), Instituţii feudale din ţările române. Dicţionar, Editura Academiei Republicii Socialiste România, Bucureşti, 1988

Vlach law

From Wikipedia, the free encyclopedia
  (Redirected from Lex Antiqua Valachorum)

The Vlach law refers to various special laws and privileges enforced upon pastoralist communities in Europe in the Late Middle Ages and Early modern period. The term „Vlachs” originally denoted Romance-speaking populations, primarily concerned with pastoralism; the term became synonymous with „shepherds”.[1] The concept originates in the laws enforced on Vlachs in the medieval Balkans.[2] In medieval Serbian charters, the pastoral community, primarily made up of Vlachs, were held under special laws due to their nomadic lifestyle.[3] In late medieval Croatian documents Vlachs were held by special law in which „those in villages” pay tax and „those without villages” (nomads) serve as cavalry.[4]

In the Habsburg Monarchy, in 1630, the Vlach Statutes (Latin: Statuta Valachorum) were enacted which defined the tenancy rights and taxation of Orthodox refugees in the Military Frontier; land were granted in return for military service.[5] In the 16th and 17th centuries Slavic pastoral communities (such as Gorals) under the Vlach law were settled in the northern Kingdom of Hungary.[6] The colonization of peoples under the Vlach law resulted in ethnic enclaves of Czechs, Poles and Ruthenians in historical Hungary.[7]

References[edit]

  1. Jump up^ Vatro Murvar (1956). The Balkan Vlachs: a typological study. University of Wisconsin–Madison. p. 20.
  2. Jump up^ Alain Du Nay; André Du Nay; Árpád Kosztin (1997). Transylvania and the Rumanians. Matthias Corvinus Publishing. p. 15. ISBN 978-1-882785-09-4.
  3. Jump up^ Gordana Filipović (1989). Kosovo–past and present. Review of International Affairs. p. 25.
  4. Jump up^ Cebotarev, Andrej (June 1996). „Review of Stećaks (Standing Tombstones) and Migrations of the Vlasi (Autochthonous Population) in Dalmatia and Southwestern Bosnia in the 14th and 15th Centuries”. Povijesni prilozi [Historical Contributions] (in Croatian). Zagreb: Croatian Institute of History.14 (14): 323.
  5. Jump up^ John R. Lampe; Marvin R. Jackson (1982). Balkan Economic History, 1550-1950: From Imperial Borderlands to Developing Nations. Indiana University Press. p. 62. ISBN 0-253-30368-0.
  6. Jump up^ Karoly Kocsis; Eszter Kocsisne Hodosi (1 April 2001). Ethnic Geography of the Hungarian Minorities in the Carpathian Basin. Simon Publications LLC. pp. 45–46. ISBN 978-1-931313-75-9.
  7. Jump up^ Ethnographia. 105. A Társaság. 1994. p. 33.
 This page was last modified on 9 October 2016, at 03:20.
Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s