Petre Dulfu: Astăzi, 66 de ani de la moartea acestui mare și prea puțin cunoscut cărturar român

Petre Dulfu: Astăzi, 66 de ani de la moartea acestui mare și prea puțin cunoscut cărturar român

Petre Dulfu: Notiță biografică de la situl Bibliotecii Județene Baia Mare, care îi poartă numele:

PETRE DULFU
(1856-1953)

S-a născut la 10 martie 1856 în Tohat (Maramureş). După absolvirea claselor primare şi a Gimnaziului din Baia Mare, a urmat cursurile Facultăţii de Litere şi Filosofie obţinând, în 1881, diploma de doctor în filosofie cu o lucrare dedicată activităţii literare a lui Vasile Alecsandri.

Primele poezii originale le-a citit în şedinţele “Societăţii de bibliotecă” devenită “Societatea de lectură a elevilor români din Gimnasiul din Baia Mare”, al cărei membru şi bibliotecar a devenit în 1871.

În 1873 a debutat în revista “Familia”, condusă de Iosif Vulcan. A colaborat şi la alte reviste: Amicul Familiei, Cărţile săteanului român, Şezătoarea.

După terminarea studiilor, a trecut Carpaţii şi s-a stabilit în Bucureşti, desfăşurând o bogată activitate literară şi didactică până la sfârşitul vieţii. Aici, prin intermediul lui Ioan Slavici şi apoi în casa cunoscutului pedagog Barbu Constantinescu, a avut ocazia să cunoască mari personalităţi culturale: Bogdan Petriceicu Haşdeu, Mihai Emi­nescu, Alexandru Vlahuţă, Alexandru Odobescu, B. Şt. Delavrancea.

În anul 1894 a debutat editorial cu Isprăvile lui Păcală. Premiată de Academia Română, lucrarea a cunoscut zeci de ediţii aducându-i o popularitate deosebită. Au urmat alte creaţii care, de asemenea, i-au adus recunoaştere unanimă: Snoave, Odinioară, Ion Săracul, Zâna flo­rilor, Cei doi feţi-logofeţi cu părul de aur.

Alături de Isprăvile lui Păcală alte două lucrări Gruia lui Novac şi Povestea lui Făt-Frumos s-au impus ca opere de referinţă în literatura română.

Bine primite de critica literară şi de cititorii de toate vârstele şi din toate colţurile ţării, aceste producţii literare au înregistrat un fenomen interesant în timp – numele autorului a intrat în umbra eroului. Multă lume cunoştea “Isprăvile lui Păcală” dar tot mai puţini îşi aduceau aminte numele autorului.

Un alt Premiu al Academiei a răsplătit, în 1903, una dintre cele mai bune traduceri făcute la vremea respectivă pieselor lui Euripide: Ifigenia în Aulida şi Ifigenia în Taurida.

Activitatea didactică desfăşurată de-a lungul a 40 de ani l-a impus drept pedagog desăvârşit şi deschizător de drum prin caracterul modern şi aplicativ al ideilor didactice susţinute.

A redactat numeroase manuale şcolare din cele mai diverse do­menii: limba română, aritmetică, geografie. Cele mai cunoscute şi apre­ciate au fost Etica sau morală filosofică şi Noţiuni de estetică.

Cultura sa întinsă, scrierile literare şi remarcabilele sale calităţi didactice l-au aşezat în galeria dascălilor promotori ai celor mai înalte idealuri naţionale.

Se stinge din viaţă la 31 octombrie 1953

Petre Dulfu biografia

Fiul lui Nichifor Dulfu si al Agapiei, n. Bran), apartinand intelectualitatii rurale. isi face studiile liceale Ia Baia Mare si Cluj.

Absolvent al Univ. clujene /Universitatea Maghiară Regală Franz Iosef/. Dr. in Filosofie (1881 /al aceleiași Univ/). Se dedica activitatii didactice.

Debuteaza cu versuri in Familia (1874).

Colaboreaza la publicatii pedagogice (Educatorul, Lumina pentru toti.

Revista pedagogica etc.) si literare (Amicul familiei. Sezatoarea, Tribuna etc). Membru al Soc. Scriitorilor Romani (1911). Obtine doua premii academice: pentru traduceri din Euripide (Ifigenia in Aulida, 1879; Ifigenia in Taurida, 1880) si pentru Ispravile lui Pacala (1894), opera care il consacra. Pedagog de vocatie si om de cultura preocupat de luminarea taranimii, Petre Dulfu se impune atentiei prin prelucrarile folclorice in versuri, consideratedeG.Calinescu „bune scrieri pentru popor”.

Gratie unei vieti indelungate, activitatea lui Petre Dulfu inscrie in ambele registre – didactic-educativ si literar rezultate deosebit de bogate. Autor al unui mare numar de manuale scolare (Etica sau morala filosofica, 1889; Notiuni de estetica, 1891; manuale de limba romana, de aritmetica si geografie tiparite in zeci de editii), el se consacra deopotriva operei de propaganda culturala in sensul ideilor lui Spiru Haret si N. Iorga, idei expuse sintetic in brosura Foloasele invataturii (1902). Popularitatea lui Petre Dulfu se explica in mai mare masura prin opera literara. Daca versurile erotice si patriotice din volumul Visuri implinite (1919) sau unele naratiuni versificate pentru copii (Fapta si rasplata, 1920; Razbunarea Lenutei, 1925 etc), in genere lipsite de relief artistic, au fost uitate, celelalte scrieri (Snoave, 1909; Odinioara, 1923; Ion Saracul, 1923; Zina florilor, 1926; Cei doi feti-logofeti cu parul de aur, 1939 etc.) si indeosebi „epopeile poporale” (Ispravile lui Pacala, 1894; Gruie al lui Novac, 1913; Povestea lui Fat-Frumos, 1919) au cunoscut o raspindi-re uluitoare. inscrise in istoria literara, ultimele trei sint prelucrari versificate, in stil propriu, ale unor legende, snoave, basme, povesti si balade populare. Pentru selectarea lor Petre Dulfu nu porneste insa de la sursa, ci de la materialele culese sau prelucrate anterior de alti folcloristi si scriitori: Slavici”, Creanga, Miron Pompiliu. Ion Pop-Reteganul, Petre Ispirescu s.a.

Aportul sau consta in repovestirea in versuri si in recompunerea armonioasa a intregului material, in vederea realizarii unor constructii epopeice. Ispravile lui Pacala, o repovestire versificata a unor snoave si anecdote despre Pacala, ca si Gruie al lui Novac, prelucrare unitara a unor cintece vi tejesti, sau Povestea lui Fat-Frumos, transpunere in versuri a unor basme populare, atesta un rar simt arhitectonic, o adinca receptare a spiritului folcloric si o coloratura stilistica originala. Comparabil sub numeroase aspecte cu Petre Ispirescu, Petre Dulfu are meritul de a fi creat o opera populara in dublu sens: al plasmuirii ei in nota proprie folclorului si al deschiderii largi spre masele cititoare.

Ghiciți ce carte ÎN CONTINUARE! – LA 7 ANI DE LA APARIȚIE ȘI CONTINUĂ CERERE! – nu găsesc românii „niciunde pe internet”? O carte de Istorie, mai precis, de izvoare istorice, deci: de surse primare de Istorie Națională! Titlul: Diplome Maramureșene din secc XVI-XVIII. Fișa bibliografică completă: Ioan-Aurel Pop (coord.), Diplome maramureşene din secolele XVI-XVIII, provenite din colecţia lui Ioan Mihalyi de Apşa. Volum întocmit de: Mihai Dăncuş, Adinel Ciprian Dincă, Andreea Mârza, Ioan-Aurel Pop. Ediţia a IIa, revizuită şi adăugită, Cluj-Napoca, Academia Română, Centrul de Studii Transilvane, 2012, 483 p. +[9] fig. Anexe, [2]

Ghiciți ce carte ÎN CONTINUARE! – LA 7 ANI DE LA APARIȚIE ȘI CONTINUĂ CERERE! – nu găsesc românii „niciunde pe internet”? O carte de Istorie, mai precis, de izvoare istorice, deci: de surse primare de Istorie Națională! Titlul: Diplome Maramureșene din secc XVI-XVIII. Fișa bibliografică completă: Ioan-Aurel Pop (coord.), Diplome maramureşene din secolele XVI-XVIII, provenite din colecţia lui Ioan Mihalyi de Apşa. Volum întocmit de: Mihai Dăncuş, Adinel Ciprian Dincă, Andreea Mârza, Ioan-Aurel Pop. Ediţia a IIa, revizuită şi adăugită, Cluj-Napoca, Academia Română, Centrul de Studii Transilvane, 2012, 483 p. +[9] fig. Anexe, [2]

În continuare cartea istoricului Ion-Aurel Pop și Președinte al Academiei Române Diplome Maramureșene secc XVI-XVIII (2012, ed a 2-a), nu se găsește nicăieri pe interent, în pofida cererii continue!

MAI MULT: NICĂIERI pe internet NU se găsesc cărțile scrise de istoricul, profesorul universitar și Președintele Academiei Române Ion-Aurel Pop, numele lui, ca autor de carte achiziționabilă negăsindu-se nici azi, într-adevăr, NICĂIERI pe internet!!

®Acta Diurna™

Ghiciți ce carte nu găsesc românii „niciunde pe internet”? O carte de Istorie, mai precis, de izvoare istorice, deci: de surse primare de Istorie Națională! Titlul: Diplome Maramureșene din secc XVI-XVIII. Fișa bibliografică completă: Ioan-Aurel Pop (coord.), Diplome maramureşene din secolele XVI-XVIII, provenite din colecţia lui Ioan Mihalyi de Apşa. Volum întocmit de: Mihai Dăncuş, Adinel Ciprian Dincă, Andreea Mârza, Ioan-Aurel Pop. Ediţia a IIa, revizuită şi adăugită, Cluj-Napoca, Academia Română, Centrul de Studii Transilvane, 2012, 483 p. +[9] fig. Anexe, [2]

Birsan Cornel

Ma poate ajuta cineva cu o informatie ?

De unde as putea procura lucrarea:
Ioan-Aurel Pop (coord.), Diplome maramureşene din secolele XVIXVIII, provenite din colecţia lui Ioan Mihalyi de Apşa. Volum întocmit de:
Mihai Dăncuş, Adinel Ciprian Dincă, Andreea Mârza, Ioan-Aurel Pop. Ediţia a IIa,

See More

Image may contain: text
LikeShow more reactions

Comment

Comments
Mara Filipovici-Lazar
Mara Filipovici-LazarProbabil la biblioteca !?!

Vezi articolul original 83 de cuvinte mai mult