Acta Diurna®

registrul vieții românești®

1 Decembrie 1918 a început în luna Martie, la Chișinău. – Comentariul ActaDiurna: Prin urmare Prăznuirea național-cultural-bisericească a 100 de ani de la Marea Unire va trebui să înceapă cel mai tîrziu în ziua istorică de 27 martie 2018. Adăugăm și o utilă Cronologie a Marii Uniri, de pe situl Agerpress.

1 Decembrie 1918 a început în luna Martie, la Chișinău. – Comentariul ActaDiurna: Prin urmare Prăznuirea național-cultural-bisericească a 100 de ani de la Marea Unire va trebui să înceapă cel mai tîrziu în ziua istorică de 27 martie 2018. Adăugăm și o utilă Cronologie a Marii Uniri, de pe situl Agerpress.

Povara bunătății noastre . Povara bunătăţii noastre ne apasă… Cu aceste cuvinte şi-a început Mircea Snegur cuvîntul adresat tuturor românilor, de pretutindeni, chemaţi să mai priceapă o dată, o dată pentru totdeauna de s-ar putea, că sabia smereniei noastre ne poate salva de la pieire, dar nu ne va asigura din partea nimănui recunoaşterea tuturor…

via 1 Decembrie 1918 a început în luna Martie, la Chișinău! — Ion Coja

https://www.agerpres.ro/unire-95/2013/03/26/1918-marea-unire-cronologie-13-09-16

1918 – Marea Unire CRONOLOGIE

România întregită s-a realizat într-un context istoric deosebit, prin trei momente succesive, pe cale democratică, prin adunări cu caracter reprezentativ: unirea Basarabiei, a Bucovinei, a Transilvaniei cu țara-mamă.

4/17 ianuarie 1918 — Apare, la Paris, primul număr din publicația săptămânală „La Roumanie” care avea drept scop sprijinirea, în emigrație, în plan publicistic și diplomatic a revendicărilor românești.

23 ianuarie/5 februarie 1918 — Ultimatum adresat României de Puterile Centrale, prin care era somată, ca, în termen de patru zile, să-și facă cunoscute intențiile în vederea încheierii păcii.

24 ianuarie/6 februarie 1918 — Chișinău. Sfatul Țării, întrunit în ședință solemnă, votează, în unanimitate, independența Republicii Democratice Moldovenești. Consiliul Director se dizolvă, puterea executivă fiind încredințată unui Consiliu de Miniștri, sub președinția lui Daniel Ciugureanu. „(…) Ne proclamăm, în unire cu voința poporului, Republică Democratică Moldovenească slobodă, de sine stătătoare și neatârnată, având ea singură dreptul de a-și hotărî soarta în viitor” — se spune în proclamația Sfatului Țării.

26 ianuarie/8 februarie 1918 — Guvernul I.I.C. Brătianu — Take Ionescu demisionează, deoarece consideră inacceptabilă încheierea unei păci separate. Aliații sfătuiesc România să tărăgăneze tratativele.

28 ianuarie/10 februarie 1918 —România acceptă începerea tratativelor de pace cu Puterile Centrale.

29 ianuarie/11 februarie 1918 —Se formează un nou guvern, în frunte cu generalul Alexandru Averescu, având ca principal obiectiv tergiversarea, pe cât posibil, a încheierii păcii cu Puterile Centrale și crearea unor premise favorabile obținerii unei păci onorabile.

11/24 februarie 1918 —Plenipotențiarii Puterilor Centrale impun primului ministru, generalul Alexandru Averescu, trei condiții principale ale încheierii păcii: cedarea întregului teritoriu al Dobrogei, până la Dunăre, importante rectificări de frontieră în zona Porților de Fier, în Valea Jiului și între Vatra Dornei și Câmpulung Moldovenesc, precum și grele concesiuni economice.

18 februarie/3 martie 1918 —Inaugurarea, la Chișinău, a Universității Populare Moldovenești, sub președinția lui Pan Halippa, care s-a ocupat de organizarea de conferințe, de întâlniri cu oameni de cultură, de ținerea de prelegeri, consacrate în special studierii istoriei românilor din Basarabia.

20 februarie/5 martie 1918 —Se semnează, la Buftea, Tratatul preliminar de pace între România și Puterile Centrale, pe baza căruia încep la București, la 9/22 martie, tratativele în vederea încheierii păcii, pe următoarele baze: cedarea Dobrogei până la Dunăre, Puterile Centrale urmând să amenajeze un drum comercial între România și Constanța; rectificări de frontieră în favoarea Austro-Ungariei; impunerea unor grele condiții economice etc.

27 februarie/12 martie 1918 —Plecarea misiunii franceze din România.

3/ 16 martie 1918 —Bălți. Adunarea generală a zemstvei din districtul Bălți adoptă, în unanimitate, o moțiune în care se spune „Proclamăm astăzi în mod solemn (…) în fața lui Dumnezeu și a întregii lumi, că cerem unirea Basarabiei cu Regatul României sub al cărei regim constituțional și sub ocrotire legilor ei (…) vedem siguranța existenței noastre naționale și a propășirii economice”.

5/18 martie 1918 —Demisia guvernului condus de generalul Alexandru Averescu. Regele Ferdinand îl însărcinează pe Alexandru Marghiloman cu formarea unui nou guvern, cu speranța că șeful conservatorilor, grație încrederii ce inspira Puterilor Centrale, va putea încheia o pace în condiții mai ușoare.

9/22 martie 1918 —Încep tratativele de pace de la Cotroceni între România și Puterile Centrale.

27 martie/9 aprilie 1918 —La Chișinău, Sfatul Țării întrunit în ședință solemnă votează unirea Basarabiei cu Țara — Mamă, România (86 voturi pentru, 3 împotrivă, 36 abțineri și 13 absenți). După anunțarea rezultatului votului de către Ion Inculeț, președintele Sfatului Țării, primul — ministru Alexandru Marghiloman, aflat la Chișinău, împreună cu alți reprezentanți ai guvernului român, este invitat la tribuna de la care declară: În numele poporului român și al Regelui Ferdinand I, iau act de unirea Basarabiei cu România de aici înainte și în veci! Trăiască România Mare!

9/22 aprilie 1918 —Decret regal de ratificare a Hotărârii de unire a Basarabiei cu România, semnat de Ferdinand I, regele României, și contrasemnat de Alexandru Marghiloman, președintele Consiliului de Miniștri.

17/30 aprilie 1918 —Înființarea, la Paris, a „Comitetului național al românilor din Transilvania și Bucovina”, sub președinția lui Traian Vuia, iar mai apoi a dr. Ion Cantacuzino; a militat pentru dobândirea independenței Transilvaniei și unirea acesteia cu România.

24 aprilie/7 mai 1918 —Semnarea Tratatului de pace de la București și a anexelor sale dintre România, pe de o parte, și Germania, Austro-Ungaria, Bulgaria, Turcia, pe de altă parte. România era nevoită să cedeze Dobrogea, care urma să fie anexată de Bulgaria, să accepte rectificări de frontieră în Carpați, în favoarea Austro-Ungariei (prin care se cedau teritorii însumând 5.600 kmp, cu o populație de 724.957 locuitori), să demobilizeze armata, menținându-se numai patru divizii cu efective complete și 8 divizii cu efective de pace (20.000 de infanteriști, 3.200 de cavaleriști și 9.000 de artileriști) și să încheie convenții economice (agricolă, a petrolului, a pădurilor etc.), prin care, în fapt, se instituia monopolul Germaniei asupra principalelor bogății ale țării. Regele Ferdinand I refuză, în ciuda presiunilor Puterilor Centrale, să sancționeze Tratatul.

22 iunie/5 iulie 1918 —Se înființează, la Washington, din inițiativa lui Vasile Stoica, Liga națională română, cu scopul de a face propagandă în jurul problemei românești; la 13 septembrie, fuzionează cu Comitetul național român.

6/19 iulie 1918 —Se constituie în Italia, la Cittaducale, „Comitetul de acțiune al românilor din Transilvania, Banat și Bucovina”, sub conducerea profesorului Simion Mândrescu, cu scopul de a organiza pe prizonierii români din armata austro-ungară în legiuni care să participe la luptă alături de armata italiană.

12 /25 august 1918 —Se constituie, la Chișinău, Partidul Țărănesc din Basarabia, având în program: împărțirea pământului la țărani, vot universal, îmbunătățirea situației muncitorilor. Președinți: Pantelimon Halippa (1918 — 1921), Ion Inculeț (1921 — 1923).

24 august/6 septembrie 1918 —Se creează, la Paris, Consiliul Național Român Provizoriu, care, în 20 septembrie / 3 octombrie, a proclamat formarea Consiliului Național al Unității Române, organ reprezentativ, având în conducere pe Take Ionescu, Vasile Lucaciu, Octavian Goga, dr. Constantin Angelescu și Ioan Th. Florescu (vicepreședinți). Consiliul este recunoscut la 29 septembrie/12 octombrie de guvernul francez, la 23 octombrie/5 noiembrie de guvernul S.U.A., la 29 octombrie/11 noiembrie de guvernul englez, iar la 9/22 noiembrie de cel italian drept exponent al intereselor poporului român.

2/15 septembrie 1918 —Congresul de la New York al românilor, cehilor, slovacilor, polonilor, sârbilor, croaților și rutenilor votează o moțiune prin care se cere dezmembrarea Austro-Ungariei și eliberarea tuturor popoarelor asuprite.

29 septembrie/12 octombrie 1918 —Comitetul Executiv al Partidului Național Român din Transilvania, întrunit la Oradea, adoptă în unanimitate o declarație, redactată de Vasile Goldiș, privind hotărârea națiunii române din Transilvania de a se așeza „printre națiunile libere”, în temeiul dreptului ca fiecare națiune să dispună liber de soarta sa. Se revendică recunoașterea conducerii P.N.R. ca organ provizoriu de conducere a Transilvaniei. Se constituie un „Comitet de acțiune”, cu sediul la Arad, avându-l în frunte pe Vasile Goldiș.5/18 octombrie 1918 —Declarația de independență a Transilvaniei, adoptată în ședința de la Oradea, este citită în Parlamentul de la Budapesta de dr. Alexandru Vaida — Voevod.

11/24 octombrie 1918 —Cernăuți. Apare primul număr al gazetei „Glasul Bucovinei”, editată de un grup de români bucovineni în frunte cu profesorul universitar Sextil Pușcariu.

14/27 octombrie 1918 —Deputații români bucovineni din Parlamentul vienez, foștii deputați din Dieta Bucovinei, primarii români din localitățile Țării de Sus a Moldovei, împreună cu alți reprezentanți ai provinciei istorice s-au întrunit în Sala Mare a Palatului Național din Cernăuți și au hotărât constituirea Adunării Constituante. Adunarea alege un Consiliu Național condus de Iancu Flondor, Dionisie Bejan, Doru Popovici și Sextil Pușcariu — vicepreședinți, Vasile Bodnărescu, Radu Sbierea și Laurent Tomoioagă — secretari.

17/30 octombrie 1918 —Constituirea, la Budapesta, a Consiliului Național Român Central (din 21 octombrie, cu sediul la Arad), ca organ de conducere al românilor format din șase reprezentanți ai P.N.R și șase social-democrați.

18/31 octombrie 1918 —Proclamarea Către Națiunea Română, în care se aduce la cunoștință opiniei publice constituirea Consiliului Național Român Central ca unicul for de conducere al românilor transilvăneni, precum și principiile sale de acțiune.

25 octombrie/7 noiembrie 1918 —Consiliul Național Român Central hotărăște înființarea de gărzi naționale și de gărzi civile sătești pe întreg teritoriul locuit de români în Transilvania și Ungaria, pentru „păstrarea liniștii și averii fiecăruia”.

31 octombrie/13 noiembrie 1918 —Consiliul Național din Basarabia adoptă o „lege fundamentală asupra puterilor Țării Bucovinei”, prin care își asumă întreaga putere de stat.

5/18 noiembrie 1918 —Manifest către popoarele lumii, prin care Consiliul Național Român Central afirmă în fața opiniei publice mondiale dorința românilor transilvăneni de a se uni cu România.

7/20 noiembrie 1918 —Manifest al Marelui Sfat Național din Transilvania privind convocarea la 18 noiembrie/1 decembrie a Marii Adunări Naționale la Alba Iulia.

9/22 noiembrie 1918 —Consiliul Național Român Central din Transilvania cere, ultimativ, guvernului maghiar să-i recunoască puterea deplină asupra teritoriului Transilvaniei.

15/28 noiembrie 1918 —Congresul Bucovinei hotărăște în unanimitate „Unirea necondiționată și pentru vecie a Bucovinei, în vechiile ei hotare până la Ceremuș, Colacin și Nistru, cu Regatul României”.

1 decembrie 1918 Are loc, în sala Casinei din Alba Iulia, Adunarea Națională, cu participarea a 1.228 de delegați (deputați) aleși. Gheorghe Pop de Băsești, președintele Partidului Național Român, declară Adunarea Națională de la Alba Iulia „constituită și deschisă”. Vasile Goldiș rostește cuvântarea solemnă, încheiată cu un proiect de rezoluție, care începe cu cuvintele: „Adunarea Națională a tuturor românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească, adunați prin reprezentanții lor îndreptățiți la Alba Iulia în ziua de 1 decembrie 1918, decretează unirea acelor români și a tuturor teritoriilor locuite de dânșii cu România”. Proiectul de rezoluție este adoptat cu ovații prelungite. Pentru cârmuirea Transilvaniei, Adunarea Națională procedează la alegerea unei adunări legislative numită Marele Sfat Național, compus din 250 de membrii; acesta, la rându-i, va numi un guvern provizoriu — Consiliul Dirigent. După adoptarea actului istoric al Unirii, cei peste 100.000 de participanți la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, adunați pe Câmpul lui Horea, aprobă cu aclamații entuziaste hotărârea de unire necondiționată și pentru totdeauna a Transilvaniei cu România. Unirea Transilvaniei cu România încheie procesul de făurire a statului național unitar român, proces început în 1859, prin unirea Moldovei cu Țara Românească, continuat prin unirea Dobrogei în 1878, a Basarabiei în martie 1918 și a Bucovinei în noiembrie 1918. Suprafața României Mari: 295.049 km pătrați, cu o populație de 16.500.000 de locuitori.

2 decembrie 1918 —Întrunirea Marelui Sfat Național în sala Tribunalului din Alba Iulia care hotărăște constituirea unui Consiliu Dirigent format din 15 membrii și având președinte pe Iuliu Maniu pentru administrarea Transilvaniei. Marele Sfat Național și Consiliul Dirigent își stabilesc sediul la Sibiu.

11/24 decembrie 1918 —Regele Ferdinand emite Decretul-lege de unire a Transilvaniei cu vechea Românie.

18/31 decembrie 1918 —Decret-lege privind unirea Bucovinei cu România.

26 decembrie 1918/8 ianuarie 1919 — Are loc la Mediaș, Adunarea națională a sașilor, care se declară de acord cu actul politic înfăptuit la 18 noiembrie/1 decembrie 1918 la Alba Iulia.

28 decembrie 1918/10 ianuarie 1919 — O delegație săsească transmite Consiliului Dirigent din Sibiu adeziunea sașilor la actul unirii Transilvaniei cu România.

29 decembrie 1918/11 ianuarie 1919 — Decret-lege prin care se stabilește că locuitorii României, majori, fără deosebire de religie, se vor bucura de toate drepturile cetățenești și vor putea să le exercite dacă vor face dovadă că sunt născuți în țară și sunt sau n-au fost supuși unui stat străin.

28 iunie 1919 — Se semnează, la Versailles, Tratatul de Pace dintre Puterile Aliate și Germania. Privitor la România, Tratatul prevedea încetarea tuturor drepturilor, titlurilor, privilegiilor de orice natură asupra cablului Constanța — Istanbul, ce intră în posesia României. Germania era obligată să renunțe la Tratatul de la București din 24 aprilie / 7 mai 1918. În problema Dunării, Tratatul prevedea menținerea Comisiei Europene a Dunării și înființarea pentru traseul Brăila — Delta Dunării până la Marea Neagră a unei Comisii Internaționale a Dunării. Tratatul a fost ratificat de România la 14 septembrie 1920.

10 septembrie 1919 — Se semnează, la Saint — Germain — en — Laye, Tratatul de pace între Puterile Aliate și Austria, prin care Austria capătă configurația teritorială de azi. Se recunoștea pe plan internațional unirea Bucovinei cu România și a creării statelor cehoslovac și iugoslav.

10 decembrie 1919 — România semnează Tratatele de pace cu Austria și Bulgaria, precum și Tratatul minorităților, care pentru România prevede obligația de a acorda „tuturor locuitorilor, fără deosebire de naștere, de naționalitate, de limbă, de rasă sau de religie deplina și întreaga ocrotire a vieții și libertății lor”.

29 decembrie 1919 — Parlamentul României votează legile de ratificare a unirii Transilvaniei, Crișanei, Maramureșului, Banatului, Bucovinei și Basarabiei cu România.

4 iunie 1920 — Se încheie, la Trianon, Tratatul de pace între Puterile Aliate și Asociate și Ungaria. Recunoașterea pe plan internațional a Unirii Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului cu România, a Slovaciei și Ucrainei Subcarpatice cu Cehoslovacia, a Croației, Sloveniei și părții de vest a Banatului cu Serbia etc. (intră în vigoare la 25 iulie 1921). AGERPRES

Anunțuri

Allahu Akbar la Opera din Cluj-Napoca: un grup de români bravi din sală – din păcate doar un mic grup – au intonat cu curaj și ridicînd drapelul României Imnul Național. Ei au fost conduși afară cu poliția (pașnic, nu ca-n Catalonia, Duminică, la referendumul de ieșire din așa-zisa Europă). Merită urmărit filmulețul, partea importantă începe de pe la minutul 2:03 încolo.

Românul sfințește…Italia! Economistul Ion Cafadaru a cumpărat și a restaurat cu mîna (la propriu) ruina celebrei biserici Santa Chiara din Insula Murano, Veneția. Urmăriți acest interviu-documentar de excepție al Anei Iorga, prezentat în premieră de Carmen Avram la TV acum cîteva zile (28 septembrie 2017).

Încă se mai găsește la librăria Eminescu cartea „Ard malurile Nistrului” -mare reportaj de război din teritoriile dezrobite ale Basarabiei” – Constantin Virgil Gheorghiu, ed. Vicovia, preț 20,00 lei. — Ion Coja

De ce atâta ură împotriva noastră?” No issue detected Radu Pârvu4 hours ago Încă se mai găsește la librăria Eminescu cartea „Ard malurile Nistrului -mare reportaj de război din teritoriile dezrobite ale Basarabiei” – Constantin Virgil Gheorghiu, ed. Vicovia, preț 20,00 lei.

via Încă se mai găsește la librăria Eminescu cartea „Ard malurile Nistrului” -mare reportaj de război din teritoriile dezrobite ale Basarabiei” – Constantin Virgil Gheorghiu, ed. Vicovia, preț 20,00 lei. — Ion Coja

Vlahii din Grecia și Macedonia încă folose[au] draconul dacic[la începutul sec XX] Dovezi ale unei continuități de peste 2.000 de ani… — Identitatea Românească

Așa cum știm deja, neamurile tracice au ocupat spații vaste din Europa în antichitate, tracii fiind, potrivit lui Herodot, cel mai numeros popor din lume, după inzi (indieni). Mergând mai departe, știm că acum mai bine de 2.000 de ani, Burebista a reușit să-i unească pe cei care făceau parte din marea familie a tracilor…

via Vlahii din Grecia și Macedonia încă folosesc draconul dacic? Dovezi ale unei continuități de peste 2.000 de ani… — Identitatea Românească

Liste veșnic vii: azi, LISTA ROMÂNILOR ASASINAȚI DUPĂ `90 ÎN R. MOLDOVA, PENTRU VINA DE GÂNDI ȘI SIMȚI ROMÂNEȘTE

Liste veșnic vii: azi, LISTA ROMÂNILOR ASASINAȚI DUPĂ `90 ÎN R. MOLDOVA, PENTRU VINA DE GÂNDI ȘI SIMȚI ROMÂNEȘTE

Home Info-News Exploziv LISTA ROMÂNILOR ASASINAȚI DUPĂ `90 ÎN R. MOLDOVA, PENTRU VINA DE GÂNDI ȘI SIMȚI ROMÂNEȘTE

Lista_romanilor_Asasinati_in_R_Moldova_dupa_90

NICOLAE SULAC a fost asasinat la comandă prin iradiere-otrăvire. Cu toate acestea, statul Basarabean, aflat la talpa guvernului de la Moscova, nu a făcut dreptate în acest caz. Asasini sau „prieteni ai săi” care au organizat ospeția șa care Nicolae Sulac a fost otrăvit, au apărut la TV, au dat interviu, dar nu era interesul nimănui să-i și investigheze. Dar, ce mai contează pentru autoritățile Basarabene NICOLAE SULAC? NIcolae Sulac – Maestrul Român care a militat 65 de ani pentru ca Basarabia să fie din nou ROMÂNĂ!

Chiar dacă NICOLAE SULAC nu mai este printre noi (deși trăiește între români), nu este o rezolvare a cazului, ca asasinii să fie liberi să umble și să primească în continuare bani de la stat, sau de la serviciile secrete pentru lupta împotriva ROMÂNILOR DIN BASARABIA!

Rusule, dute în Rusia ta! LASĂ ROMÂNII ÎN PACE! Dacă nu, prin ordinul Mareșalului Antonescu, nici voi, dar nici noi! Să cadă capetele celor vinovați, în fața poporului! Să vadă ROMÂNUL că pe țărâna sa este STĂPÂN și nu-i face lege nici rusul cazac venetic și nici europeanul ateu. SĂ MEARGĂ FIECARE ÎN ȚARA LUI, SĂ LASE ROMÂNIA ÎN PACE!

„Lăsați-ne în pace!” Curge Prutul între noi și plânge” „e-nghimpată sârma dintre frați”(martir Ion Aldea Teodorovici)”Plânge-l mamă că-i Român; da’i pe mână di păgân”(Vasile Mardare) „pentru românia mea, ai să-ți pierzi Rusia ta” (Maestrul martir Nicolae Sulac) „dați-ne morții înapoi, să-i îngropam cum știm noi” (Ion Dolănescu). „Basarabie frumoasă, bine te-ai gătit mireasă; că-ți aducem pețitor, mândrul nostru tricolor” (Victor Socaciu). „Ostași, vă ordin, teceți Prutul! Zdrobiți dușmanul… Dezrobiți din jugul roșu al bolșevismului, pe frații noștri cotropiți!” (Martirul Mareșal Ion Antonescu) DAR DE PESTE PRUT RIDICĂ FRATE, OCHII TĂI DE-A DREPT CU OCHII MEI, LE VOM FACE RÂND PE RÂND PE TOATE, DACĂ EU MAI VREAU ȘI TU MAI VREI” (Martirii ION și DOINA Aldea Teodorovici)

______________________

FORTELE OCULTE:
ASASINATE LA COMANDA contra Marii Re-Uniri cu România:
O A DOUA DECAPITARE A INTELECTUALILOR NOSTRI IN ULTIMII 20 DE ANI,

PRIMA FIIND DEPORTARILE SI GENOCIDUL IN ANII 1940 COMIS DE OCUPATIA RUSEASCA /

Martirii Neamului Nostru:
————————————————————————————————————————————
1. Mihail Garaz – impuscat in fata casei la 60 de ani – / 1930 – 1990 / – poet si publicist.
2. Dumitru Moldovanu – un tânar patriot, omorât in Nov.1990.
3. Ion Gheorghita – impuscat si el in fata casei la 52 de ani – / 1939 – 1991 / – poet.
4. Grigore Vârtosu – mare patriot,
impuscat in spate in iulie 1992 in razboiul cu rusii de pe Nistru.
5. Cântaretii cuplul Doina / Marin / – la 34 de ani – / 1958 – 1992
<span style=”text-decoration: underline;”>si Ion Aldea-Teodorovici – la 38 de ani – / 1954 – 1992 /- «accident» inscenat.</span>
7. Ion Dumeniuk – la 56 de ani / 1936 – 1992 / – lingvist, publicist, otravit-iradiat.
8. Ion Vatamanu – la 56 de ani – / 1937-1993 / – poet, publicist, savant,otravit.
9. Nicolae Costin – la 59 de ani / 1936 – 1995 / – primar de Chisinau, iradiat cu cesiu
10. impreuna cu soferul sau – / Tudor, grav bolnav /
11. Petre Teodorovici- la 47 de ani – / 1950 – 1997 / – cântaret, iradiat-otravit,
care stia prea multe despre cei care i-au omorât fratele si pe Doina.
12. Lidia Istrati – la 56 de ani – / 1941 – 1997 /- scriitoare, deputata,
iradiata-otravita pentru curajul sau contra mafiotilor.
13. Gheorghe Ghimpu, la 63 de ani – / 1937- 2000 / – disident, deputat, «accident» inscenat
14. si colegul sau Ion Caftanat- / aflat la volan in aceeasi masina /
15. Veniamin Apostol – la 62 de ani – / 1938 – 2000 / – actor, iradiat-otravit
16. Ion Mija – la 63 de ani – / 1938 – 2001 / – cineast, iradiat-otravit
17. Nicolae Sulac – la 65 de ani – / 1936 – 2003 / – cântaret, iradiat-otravit
18. Iacob Burghiu – la 62 de ani – / 1941-2003 / – prozator si regizor, iradiat-otravit.

4 ASASINATE in lanț:
————————————————–—————————
19. Emil Loteanu /1936-2003/, cineast /otrava in cafea la Moscova, probabil era un fost agent,
care cunostea prea multe despre presedintii comunisti ai RM, si devenise nesupus, deci periculos/.
20. Grigore Grigoriu – /1941-2003/, actor, prietenul bun a lui Emil Loteanu,
de aceea a fost si el anihilat printr-un «accident» aranjat.
21. Traian Grigoriu – /1972-2004/, fiul lui G. Grigoriu, actor la Piatra-Neamt, care si el, sarmanul, probabil,
stia câte ceva din culisele politicii ruso-moldovenesti: «accident» mortal, impreuna cu prietenul sau:
22. Adrian Neacsu – /1972 -2004/, actor
—————————————————————————————–
23. Vladimir Nicu – la 76 de ani – / 1928 – 2004 / – istoric, om politic, iradiat-otravit.
24. episcopul Doremidont – la 45 de ani – / 1961 -2006 /, » accident» la comanda.
25. corpul lui Andrei Buzu, patriot si primar de Drasliceni, r. Criuleni a fost gasit intr-o fântâna.
26. Victor Ciutac – la 71 de ani – / 1938 – 2009 / – actor, iradiat-otravit
27. Grigore Vieru – la 74 de ani – / 1935 – 2009 / – poet national, «accident» inscenat.
28. Ion Contescu – omorât in 2009, profesor, istoric, iradiat-otravit.
29. Andrei Vartic, la 61 de ani – / 1948 – 2009 / – publicist, poet, savant, otravit-iradiat.
30. Andrei Savciuc , la 21 de ani – / 1988 -2009 / – student la Bucuresti, «accident» inscenat.
31. Tudor Cataraga – la 54 de ani – / 1956 – 2010 / – sculptor,
32. / asasinat /»accident» rutier la comanda “/ impreuna cu sotia sa Dora /
33. Vlad Gheorghelas – la 61 de ani – / 1950 -2011 / –
cântaret, iradiat-otravit / cancer /.
34. Andrei Buzu – patriot si primar de la PPCD in s. Drasliceni /Criuleni,
omorât si aruncat intr-o fântâna la 4 August 2007.
35. Valentin Ciobanu, fost vice-presedinte al PPCD, la 14 septembrie 1998, a fost omorat cu lovituri de rangi in mijlocul zilei, chiar in pragul casei sale.
36.
Leonida Lari – / la 62 de ani, 1949-2011 /
scriitoare si martira nationala, iradiata la “cancer”
si fratele ei Leonard Tuchilatu, poet /1951-1975/,
“răpus” in armata ruseasca.
37.
Vasile Vatamanu – / la 56 de ani , 1955-2011 /, deputat in primul Parlament democrat din 1990, jurnalist sportiv si mare prieten al familiei poetului martir Grigore Vieru. “Accident” rutier prin orbire din fata.
38.
Marius Sava, un tânar licean de 19 ani omorât la Timisoara la 4 Septembrie 2011,
in timpul expozitiei Steagului lui Stefan cel Mare, adus de la Bucuresti la Muzeul de Istorie din Chisinau.
/ 24 August – 12 Septembrie 2011 /
39.
Tudor Arnaut /1959 – 2012/, profesor de istorie la Universitatea din Chisinau; “un alt accident rutier” ca “recompensa” oculta pentru toate relatiile lui strânse cu România, asasinat cu o zi inaintea /27 Aprilie / inceperii unei importante Conferinte Internationale a Istoricilor cu referinta la data de 16 mai 1812 – Bicentenarul ocupatiei noastre de catre Imperiul tarist.
40.
Andrei Burlea / 1980 – 17 iunie 2012 /, injunghiat mortal de 2 rusofoni
pentru faptul ca cânta in româneste în barul „Veșca” din s. Durlești.
/ Prietenul sau Roman Vitiu si el injunghiat, suptavietueste fiind grav ranit /.
——————————————————————————————————————

+ PLUS 5 tineri torturati, schinjuiti si masacrati de catre teroristii-politisti mascati in aprilie 2009
in timpul protestelor anti-comuniste si anti-voronin de la Chisinau:
41. Valeriu Boboc /1985 – 2009/
42. Ion Țâbuleac
43. Eugen Țapu
44. Maxim Canișev
45. Radu Ciobanu
———————————————————————————–
Bucovina de Nord si Sudul nostru care plâng:
46.
In 1993 patriotul si primarul Ion Rotaru din s. Boian, judetul Cernauti, si-a pierdut mintile dupa ce unul din fii sai a fost ucis în condiții «enigmatice».
47.
Mihai Jar / 1960-1999 / mare patriot si directorul scolii românesti 26 din or. Cernauti — «moare subit» /otravit/.
48.
Adrian Dohotaru – la 56 de ani –/1939 -1995/ – diplomat român, «accident mortal» inscenat pe autotrasa de lânga Chilia la sud la Dunare.
————————————————————-
49.
+ plus cei câtiva monahi tineri de la manastirile Capriana, Tipova, etc.
omorâti pentru vederile lor pro-românesti / suntem in cautarea numelor lor /.
N.B.
+ plus cele câteva sute de victime moldovene din timpul razboiului cu rusii de la Nistru din 1992.
c)
Daca cunoasteti si alte cazuri de asasinate politice,
va rugam sa completati aceasta lista neagra a EROILOR NOSTRI.
———————————————————————————————————————————–
Istoria se repeta !
Si in anii premergatorii anului 1918, când s-a realizat Unirea Basarabiei cu România,
multi patrioti est-moldoveni au fost omorâti de ocupantii rusi. De exemplu:
– juristul Simeon Murafa / 1887 -1917 /
– inginerul Andrei Hodorogea / 1888 – 1917 /
Ambii au fost asasinati pe la spate la Chisinau de o banda bolsevica la 20 August 1917.
Dupa ocuparea din nou a Basarabiei in 1940,
multi deputati din acel Sfat al Tarii istoric din 1918,
au fost arestati, deportati, impuscati:
1. Teodor Uncu / 1881 – 1940 /
2. Teodor Cojuharu / 1879-1940 /
3. Teodor Neaga / 1880 -1941 /
4. Vlad Bodescu / 1868 – 1941 /
5. Ion Ignatiuc / 1893 – 1943 /
6. Pantelimon Sinadino / 1875 – Gulag, anul ? /
7. Constantin Bivol / 1885 -1942 /
8. Emanuel Cotelea / 1883 -1943 /
9. Luca Știrbeț / 1889 -1942 /
10. Alexandru Baltaga / 1861 -1941 /
11. Nicolae Sacară / 1894 -1942 /
12. Grigore Turcuman / 1890 -1942 /
13. Stefan Botnariu / 1875 – 1941 /
——————————————————————————————————————–
Deci vedem ca se duce CONSTANT o lichidare sis-tematica oculta speciala a celor mai importanti patrioti români moldoveni.
CINE SUNT URMATOARELE VICTIME ?  OARE NU AVEM CURAJUL SA DEMASCAM ASASINII NATIUNII NOASTRE SI SA STOPAM ACEST GENOCID ? AMINTIRE SI POMENIRE VESNICA PATRIOTILOR MOLDOVENI CARE AU FOST LICHIDATI PENTRU O CAUZA MAREATA

Publicat de romaniabreakingnews.ro / surse: nicolaesulac.wordpress.com,  curaj.net

Următorul Articol
TURISM ÎN RUSIA! Cetățean al R.Moldova împușcat pentru că vorbea limba română!
Precedentul Articol
Lungul drum spre regăsire, libertate și independență a R. Moldova (3) și o BOMBĂ! : Lista KGB-ului pentru RM

PĂREREA TA CONTEAZĂ

Părintele Gabriel Radu Ichim din Bacău, care slujește la Biserica Adormirea Maicii Domnului (pentru cei cu deficiență de auz), este noul Tobit, „cel care dacă vedea vreun om mort și aruncat peste zidurile Ninivei, îl îngropa” (Tobit, 1:17), căci el merge la morga orașului și ia de acolo oameni părăsiți în frigiderele morgii chiar și ani întregi de zile, și îi îngroapă pe cheltuiala lui, făcîndu-le praznic și parastas! El nu ar trebui să fie un caz singular – așa cum se pare că este – ci faptele acestea ar trebui lucrate de toată Biserica, în frunte cu Episcopul! Dar cine este Episcopul Bacăului? Ioachim Băcăuanul, cel care predică erezia tuturor ereziilor (ecumenismul) cu capul descoperit! Părintele Gabriel face adevărată lucrare de Episcop, făcîndu-se gură a lui Dumnezeu, și mînă a Lui!

Părintele Gabriel Radu Ichim din Bacău, care slujește la Biserica Adormirea Maicii Domnului (pentru cei cu deficiență de auz), este noul Tobit, „cel care dacă vedea vreun  om mort și aruncat peste zidurile Ninivei, îl îngropa” (Tobit, 1:17), căci el merge la morga orașului și ia de acolo oameni părăsiți în frigiderele morgii chiar și ani întregi de zile, și îi îngroapă pe cheltuiala lui, făcîndu-le praznic și parastas! El nu ar trebui să fie un caz singular – așa cum se pare că este – ci faptele acestea ar trebui lucrate de toată Biserica, în frunte cu Episcopul! Dar cine este Episcopul Bacăului? Ioachim Băcăuanul, cel care predică erezia tuturor ereziilor (ecumenismul) cu capul descoperit! Părintele Gabriel face adevărată lucrare de Episcop, făcîndu-se gură a lui Dumnezeu, și mînă a Lui!

BĂRBATUL ACESTA E PREOT ÎN BACĂU. MERGE LA MORGA SPITALULUI ȘI IA TRUPURILE DIN FRIGIDERE. DE NECREZUT CE FACE CU MORȚII, E UN CAZ UNIC ÎN ROMÂNIA

Un preot din Bacău îngroapă pe banii lui morţii părăsiţi la morgă Le face actele le cumpără sicrie şi îi înmormântează creştineşte

Preotul băcăuan Gabriel Radu-Ichim, care slujeşte pentru surzi la bisericaAcoperământul Maicii Domnului”, obişnuieşte să îngroape pe banii lui morţii părăsiţi la morga Spitalului Judeţean de Urgenţă din Bacău. Pe lângă faptul că a suportat toate cheltuielile înmormântărilor, el le face şi slujbe celor decedaţi, dar şi praznice.

Preotul paroh băcăuan Gabriel Ichim a îngropat, anul trecut, într-o săptămână, nu mai puţin de cinci oameni care erau uitaţi de familii, de peste un an, pe rafturile de la morgă. Unii dintre ei erau oameni au străzii, decedaţi în condiţii suspecte şi nerevendicaţi de nimeni, iar alţii pur şi simplu au fost lăsaţi la morgă pentru să rudele nu au avut bani de înmormântare. Unul dintre cadavre se afla în frigidere de la morgă din luna octombrie a anului 2014, iar în acest timp nimeni nu s-a interesat de el.

Pentru că legea nu obligă rudele să se ocupe de înmormântarea rudelor, se ajunge, uneori, la situaţii în care morţii sunt lăsaţi chiar şi doi ani pe rafturile de la morga spitalelor.

%d blogeri au apreciat asta: